Astăzi este a doua zi de Paşte, sau Lunea Albă din Săptămâna Luminată, când totul stă sub semnul Luminii – simbolul Învierii lui Hristos. Este prima zi după Duminica Paştelui şi este considerată ziua în care se deschid Porţile Raiului şi ale iertării. De această zi se leagă nenumărate tradiţii şi superstiţii.
Se spune că în a doua zi de Paşte nu e bine să-ți refuzi rudele. În Lunea Albă se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Naşii trebuie să îi ospăteze pe fini, deoarece tradiţia spunea că aceştia mergeau împreună la hora satului.
Tradiții în a doua zi de Paşte
În Lunea Albă, are loc aşa-numita „umblare cu pască”, adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos.
Se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Nasii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiţia spunând că aceştia mergeau împreună la hora satului.
O altă tradiţie specifică Lunii Albe este stropirea cu apă. Se spune că acest ritual are la origine povestea despre o fată evreică ce a leşinat la auzul veștii învierii lui Hristos, fiind readusă în simţiri de nişte tineri ce au stropit-o cu apă.
În Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieţilor de băut şi câteva mici daruri.
Superstiţii în Lunea Luminată
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare.
Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos. De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii.
De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele. Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice.
O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.
