NASA a confirmat în această săptămână că nu a mai putut restabili legătura cu MAVEN, sonda care a studiat atmosfera lui Marte în cadrul misiunii Mars Atmosphere and Volatile EvolutioN. După 11 ani de activitate, misiunea este considerată încheiată, iar vehiculul spațial este, potrivit agenției, probabil nerecuperabil.
MAVEN își încheie misiunea după 11 ani pe orbita lui Marte
Contactul cu MAVEN s-a pierdut în decembrie anul trecut. Potrivit informațiilor făcute publice de NASA și citate de IFLScience, sonda a trecut în spatele planetei raportând că totul funcționează normal, însă la revenirea din ocultare echipa a constatat că ceva nu mai era în regulă. Ulterior, specialiștii au stabilit că MAVEN se rotea mai repede decât ar fi trebuit, iar o tentativă de corectare ar fi putut consuma bateriile și ar fi împiedicat restabilirea contactului cu Pământul.
Ce se știe despre orbita sondei
Deși misiunea operațională s-a încheiat, MAVEN continuă să orbiteze planeta roșie. NASA a stabilit că sonda se află încă pe o orbită foarte apropiată de cea inițială, iar acest lucru îi va decide soarta. Shannon Curry, cercetătorul principal al misiunii MAVEN, a spus într-o conferință de presă recentă că planul nominal de scoatere din funcțiune era tocmai lăsarea sondei pe acea orbită, unde ar fi rămas 50 până la 100 de ani înainte de a intra în atmosfera marțiană.
Orbita actuală a lui MAVEN o aduce la aproximativ 180 de kilometri de Marte în punctul cel mai apropiat și la circa 4.500 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat. La această altitudine, atmosfera lui Marte este extrem de rarefiată, dar suficient de densă pentru a frâna foarte lent vehiculul spațial. În timp, această frânare va coborî treptat perigeul orbitei, până când sonda va intra în atmosferă și se va prăbuși pe planetă.
Marte, Luna și Venus: unde ajung navele spațiale scoase din uz
Cazul MAVEN readuce în discuție modul în care sunt gestionate misiunile spațiale la final de viață. Potrivit materialului publicat de IFLScience, unele sonde sunt trimise intenționat în atmosferele giganților gazoși pentru a evita contaminarea unor lumi înghețate, însă în multe alte locuri rămân în urmă obiecte spațiale scoase din uz.
Dacă orbitele din jurul Pământului, pline de sateliți defecți, sunt excluse, următorul corp ceresc cel mai aglomerat este Luna, cu peste 70 de obiecte ajunse acolo după misiuni reușite sau eșuate. Pe Marte sunt menționate 15 landere și rovere scoase din funcțiune, printre care elicopterul Ingenuity, roverele Spirit și Opportunity, landerul InSight și roverul chinez Zhurong. Unele au ajuns pe planetă prin impact, iar altele au funcționat mult timp înainte să cedeze în condițiile dure de pe Marte.
Venus are, la rândul său, un număr important de misiuni încheiate, inclusiv 12 aselenizări reușite și mai multe sonde atmosferice. Unele vehicule au ars în atmosferă, iar altele ar putea chiar să fi supraviețuit mai mult decât s-a crezut inițial, potrivit aceleiași surse. Chiar și așa, Venus nu este considerată cel mai mare cimitir de nave spațiale din Sistemul Solar.
În cazul lui MAVEN, concluzia practică este clară: sonda nu va reveni curând pe Pământ, dar nici nu va dispărea imediat. Ea va rămâne pe orbita lui Marte încă zeci de ani, înainte de a deveni parte dintr-unul dintre cele mai mari cimitire de nave spațiale ale Sistemului Solar.
Reținerea utilă pentru cititori: MAVEN nu este pierdută imediat, ci va continua să orbiteze Marte timp de decenii, iar intrarea ei în atmosferă este estimată la 50–100 de ani de acum înainte.
