Un raport pregătit de Cancelaria prim-ministrului indică diferențe majore între județe și administrațiile locale din România în capacitatea de a atrage și implementa proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit romania-insider.com.
Documentul arată că, în perioada 2021-2025, județe precum Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Galați au reușit să contracteze un număr semnificativ de proiecte. În același timp, majoritatea consiliilor județene și a unităților administrativ-teritoriale mai mici nu aveau, până în 2025, contracte PNRR semnate.
Diferențe vizibile între administrațiile locale
Raportul conturează o imagine neuniformă la nivel local, cu autorități care au avansat mai repede în pregătirea și semnarea proiectelor și altele care au rămas în urmă. În termeni practici, asta înseamnă că accesul la finanțare europeană nu este distribuit egal între toate județele și structurile administrative.
Materialul citat nu detaliază cauzele acestor diferențe și nu oferă o evaluare separată pentru fiecare administrație. Totuși, concluzia transmisă de Cancelaria premierului este că absorbția fondurilor europene rămâne inegală la nivel regional și local, inclusiv în cazul PNRR.
Ce arată raportul despre PNRR
PNRR este menționat în raport ca unul dintre principalele instrumente prin care administrațiile locale pot atrage finanțare pentru proiecte publice. Potrivit documentului, unele județe au reușit să contracteze proiecte într-un ritm mai bun, în timp ce multe unități administrative mai mici nu ajunseseră încă la etapa semnării contractelor până în 2025.
Mesajul practic al raportului este că diferențele de capacitate administrativă continuă să influențeze modul în care fondurile europene ajung la nivel local. Pentru autoritățile din România, ritmul de pregătire și implementare a proiectelor rămâne un factor decisiv în accesarea banilor europeni.
În lipsa unor date suplimentare în materialul citat, raportul trebuie citit ca o radiografie a dezechilibrelor teritoriale, nu ca o evaluare completă a tuturor administrațiilor locale. Pentru decidenți, semnalul principal este că reducerea acestor diferențe poate conta direct în absorbția fondurilor UE în anii următori.
