Pensia medie din sistemul public de stat a ajuns în iulie 2026 la 2.821 de lei, dar media națională ascunde diferențe mari între zonele țării. Potrivit datelor prezentate de TVRInfo.ro, între Sectorul 1 al Capitalei și județul Botoșani există o diferență de 1.903 lei în pensia medie lunară.
România, împărțită în două viteze la pensie
În Sectorul 1, pensia medie este de 4.132 de lei, cea mai mare din țară. La polul opus, pensionarii din Botoșani primesc în medie 2.229 de lei. Diferența nu este doar statistică, ci arată cât de diferit au evoluat economiile locale în ultimele decenii.
Unde sunt cei mai săraci pensionari
Conform acelorași date, Botoșani se află pe ultimul loc în clasamentul pensiilor medii, urmat de Vrancea, cu 2.275 de lei, și Vaslui, cu 2.283 de lei. Sunt județe din nord-estul și estul țării, unde veniturile istorice au fost mai mici, iar munca nedeclarată și agricultura de subzistență au avut o pondere importantă.
La celălalt capăt al clasamentului apar fostele centre industriale. Hunedoara are o pensie medie de 3.494 de lei, Brașov de 3.330 de lei, iar Gorj de 3.312 lei. Aceste valori reflectă, potrivit datelor citate de TVRInfo.ro, cariere mai lungi și salarii mai mari obținute în fabrici, mine și uzine care au susținut economiile locale.
De ce diferă atât de mult pensiile
Explicația ține de modul în care este calculată pensia: ea depinde de contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale. Acolo unde salariile au fost mici sau unde o parte importantă a activității s-a desfășurat fără forme legale, pensiile de astăzi rămân mai reduse.
În acest sens, harta pensiilor actuale reproduce, cu o întârziere de aproximativ trei decenii, harta economiei de atunci. Zonele care au avut industrie, locuri de muncă stabile și salarii mai bune se văd astăzi în pensii mai mari. Zonele agricole sau cu economie slab formalizată se văd în pensii mai mici.
Inflația apasă și mai mult asupra veniturilor mici
Diferențele dintre pensii nu se reduc în timp, iar inflația diminuează puterea de cumpărare a pensionarilor cu venituri mai mici. Valoarea punctului de referință, folosită în calcularea pensiilor, a rămas la 81 de lei în 2025 și 2026, ceea ce menține presiunea asupra sistemului și asupra veniturilor lunare ale beneficiarilor.
În paralel, numărul angajaților activi care susțin sistemul public este tot mai mic în raport cu aproape 4,7 milioane de pensionari. Această disproporție face ca bugetul de pensii să fie tot mai greu de echilibrat, mai ales într-un context în care diferențele regionale rămân mari.
Nu doar pensia medie contează, ci și numărul beneficiarilor
Dacă pensia medie arată cât primește, în medie, un pensionar dintr-o zonă, sumele totale plătite arată și greutatea fiecărui județ în bugetul public. Prahova, de exemplu, nu are cea mai mare pensie medie, dar are cel mai mare număr de pensionari dintre județe: 187.375.
În Prahova, pensia medie este de 3.019 lei, iar valoarea totală a drepturilor plătite ajunge la aproximativ 565,6 milioane de lei lunar. Hunedoara plătește aproximativ 413,5 milioane de lei pentru 118.345 de pensionari, iar Brașovul aproximativ 486 de milioane de lei pentru 145.926 de beneficiari.
Aceste cifre arată că România nu are o singură pensie medie, ci aproape 4,7 milioane de situații diferite, susținute din același buget public. Iar diferențele dintre județe rămân una dintre cele mai clare expresii ale inegalităților economice acumulate în timp.
Practic: pentru a înțelege nivelul real al pensiilor din România, merită privite atât media națională, cât și diferențele județene, care pot schimba radical venitul unui pensionar în funcție de locul în care a lucrat și trăiește.
