Deficitul bugetar al României a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din acest an, față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025, a transmis ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, după publicarea execuției bugetare. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic, iar diferența față de anul trecut se ridică la 28,36 miliarde de lei.
Alexandru Nazare: Deficitul bugetar scade la 2,34% din PIB
Mesajul lui Nazare este însă unul de prudență: reducerea deficitului nu înseamnă că problema este rezolvată. Potrivit ministrului, dobânzile plătite de stat au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni, un nivel pe care îl descrie drept una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în anii anteriori.
Venituri mai mari, cheltuieli mai temperate
Execuția bugetară arată, potrivit datelor prezentate de ministru, o creștere a veniturilor cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Nazare a spus și că cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici decât în perioada similară a anului trecut.
În același timp, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din această sumă este susținută din fonduri europene și din PNRR, a precizat ministrul. Rambursările de TVA către companii au fost de aproximativ 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni.
Nazare a insistat că ajustarea fiscală nu trebuie făcută prin blocarea investițiilor sau prin afectarea lichidității companiilor. În opinia sa, disciplina bugetară și investițiile pot coexista, dar corecția deficitului trebuie să continue pentru a reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare.
Următorul test: menținerea traiectoriei bugetare
Ministrul interimar al Finanțelor a atras atenția și asupra modului în care vor fi citite execuțiile bugetare în lunile următoare. Din august, a spus el, vor începe să se vadă anualizat efectele măsurilor adoptate în vara lui 2025, ceea ce va schimba baza de comparație și va reduce în mod firesc diferențele față de anul trecut.
În acest context, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Nazare a spus că este nevoie de o corecție structurală, prin disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbție accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
El a mai spus că România urmează să treacă printr-o nouă evaluare importantă din partea agenției S&P. Potrivit ministrului, rezultatele execuției bugetare sunt un argument în dialogul cu agențiile de rating, dar nu un motiv de relaxare. Nazare a subliniat că piețele și investitorii urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027.
Într-un moment în care costurile de finanțare rămân ridicate, evoluția deficitului și a cheltuielilor cu dobânzile rămâne una dintre principalele teme pentru politica fiscală. Datele prezentate de ministru sugerează o îmbunătățire a execuției bugetare, dar și faptul că presiunea asupra bugetului nu a dispărut.
Concluzie: scăderea deficitului la 2,34% din PIB arată o ajustare în curs, însă nivelul dobânzilor și nevoia de finanțare arată că România rămâne departe de o stabilizare completă a finanțelor publice.
