Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) avertizează că neînceperea anului școlar 2026-2027 rămâne o opțiune reală dacă proiectul noii Legi a salarizării va fi adoptat într-o formă considerată defavorabilă pentru profesori. Liderul sindical Simion Hăncescu spune că decizia finală va aparține angajaților din educație, după revenirea acestora în școli.
Legea salarizării 2026. Profesorii iau în calcul boicotarea începerii anului școlar
Simion Hăncescu, președintele FSLI, a anunţat că profesorii sunt profund nemulțumiți de actuala variantă a Legii salarizării 2026 și că una dintre măsurile aflate în discuție este amânarea începerii anului școlar.
„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau, dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”, a spus Simion Hăncescu pentru Adevărul.
Potrivit calendarului oficial, anul școlar 2026-2027 se desfășoară între 1 septembrie 2026 și 31 august 2027, iar cursurile încep efectiv la 7 septembrie 2026. Durata totală este de 36 de săptămâni de cursuri.
Guvernul amână trimiterea legii în Parlament
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul Legii salarizării nu este încă pregătit pentru asumarea în Parlament, deoarece negocierile cu sindicatele din educație și sănătate continuă. Acesta a susținut că Executivul încearcă să obțină un consens social și politic înainte de adoptarea proiectului și estimează că discuțiile vor mai dura aproximativ două săptămâni, astfel încât la mijlocul lunii august să poată fi prezentată o formă îmbunătățită a legii.
„Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă.
Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere.
Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Sindicatele au refuzat negocierile și au prezentat propria grilă
Organizațiile sindicale din învățământ au anunțat anterior că nu vor participa la discuțiile organizate de Ministerul Muncii pe tema Legii salarizării, acuzând că negocierile sunt doar formale. Sindicatele au publicat o variantă proprie de salarizare, care prevede o grilă salarială mai ridicată pentru cadrele didactice, menținerea sporurilor la nivelul actual, o formulă diferită pentru plata cu ora, respectarea angajamentelor asumate de Guvern după greva generală din 2023.
„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele într-un comunicat de presă.
