Peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au început luni Evaluarea Națională 2026, iar prima probă a fost cea la Limba și literatura română. Înaintea examenului, interesul s-a concentrat firesc pe două repere: cum au arătat subiectele de anul trecut și ce indică modelele oficiale publicate pentru sesiunea din acest an.
Prima probă, aceeași miză: înțelegere, vocabular și redactare
Potrivit informațiilor publicate de HotNews.ro și TVRInfo.ro, proba de Română rămâne construită în jurul a două direcții majore: înțelegerea textului și redactarea. Elevii primesc texte la prima vedere și rezolvă cerințe de vocabular, gramatică, interpretare și compunere, într-un format care testează atât atenția la detaliu, cât și capacitatea de a formula răspunsuri clare și argumentate.
Ce au avut de rezolvat elevii la Română anul trecut
La Evaluarea Națională de anul trecut, subiectul I a pornit de la două texte-suport: un fragment din romanul Toate pânzele sus!, de Radu Tudoran, și un alt fragment din textul Spre Polul Sud, scris de Emil Racoviță. Elevii au avut de răspuns la cerințe de înțelegere a textului, de identificare a unor informații explicite și de interpretare, dar și la exerciții de vocabular și gramatică.
Subiectul al II-lea a cerut o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care candidații trebuiau să prezinte o întâmplare dintr-o excursie. În logica examenului, această parte verifică nu doar ideea în sine, ci și felul în care elevul își organizează textul, își construiește frazele și respectă cerința de redactare.
Modelul oficial publicat de Ministerul Educației arată că proba are două subiecte, valorează 90 de puncte și se adaugă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de două ore. Pentru elevi, aceste repere contează nu doar ca informație tehnică, ci și ca formă de orientare: examenul nu urmărește memorarea mecanică, ci capacitatea de a lucra cu un text și de a formula coerent o idee proprie.
Modelele de subiecte pentru 2026: ce schimbă și ce confirmă
În modelul pentru anul școlar 2025-2026, primul subiect pornește de la două texte-suport: un fragment din Dansul ursului, de Ion D. Sîrbu, și un interviu cu scriitoarea Ioana Pârvulescu. Cerințele verifică în continuare înțelegerea textelor, identificarea unor informații, explicarea sensului unor cuvinte și expresii și observarea asemănărilor dintre cele două texte.
Unele itemuri cer răspunsuri mai dezvoltate, inclusiv o explicație de 50-100 de cuvinte despre de ce întâmplările din copilărie pot deveni o sursă de inspirație pentru scrierea unui text. Dincolo de formularea exactă, mesajul pedagogic este clar: elevul trebuie să poată trece de la citire la interpretare și apoi la argumentare, fără să piardă coerența.
La subiectul al II-lea, modelul oficial cere o compunere de caracterizare a personajului Yolanda, din textul literar. Aici sunt evaluate atât trăsăturile personajului și susținerea lor cu exemple din text, cât și organizarea ideilor, exprimarea și respectarea normelor de scriere. În practică, această parte rămâne una dintre cele mai sensibile pentru elevi, pentru că cere simultan înțelegere literară și disciplină a exprimării.
Ce au arătat subiectele de anul acesta la Română
TVRInfo.ro a relatat că, la proba de Limba și literatura română din 2026, elevii au avut două texte-suport: un fragment din volumul Mesteceni de hârtie, de Veronica D. Niculescu, și un fragment din cartea de călătorie Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee, de Carmen Strungaru. Primul text îl are în centru pe Vladimir Pârvulescu, corector la un ziar, care salvează animale rănite sau rătăcite, iar al doilea urmărește experiența autoarei într-un sat din Papua Noua Guinee.
Pe baza acestor texte, elevii au avut cerințe de înțelegere a textului, de tip adevărat sau fals, de identificare a unei trăsături a textului narativ și de asociere a fragmentului literar cu o altă operă studiată sau citită suplimentar. Au fost cerute și argumente despre ideea că darurile primite trebuie prețuite, indiferent cât de simple sunt. Partea de gramatică a inclus exerciții despre diftong, formarea cuvintelor, antonime, valori morfologice, propoziții subordonate și alegerea formelor corecte în enunțuri precum „Mi-ar plăcea”, „Mariei”, „doar”, „aceea”, „a călători” și „fiica”.
La subiectul al II-lea, elevii au trebuit să redacteze, în 100-150 de cuvinte, rezumatul primului text, cel despre Vladimir și animalele salvate de acesta. Schimbarea de accent față de modelul oficial arată cât de important este pentru elevi să exerseze mai multe tipuri de redactare, nu doar caracterizarea sau compunerea narativă.
De ce contează aceste modele pentru elevi și profesori
Dincolo de curiozitatea firească legată de „ce pică”, modelele și subiectele din anii anteriori oferă o imagine destul de stabilă asupra felului în care este gândită proba de Română: text, sens, structură, exprimare. Pentru profesori, ele rămân un instrument de lucru; pentru elevi, un reper de antrenament; pentru părinți, o măsură mai realistă a dificultății examenului.
Într-un sistem în care emoția examenului poate acoperi uneori conținutul real al probei, aceste exemple arată că Evaluarea Națională nu cere surprize spectaculoase, ci o combinație de atenție, lectură și scriere corectă. Iar pentru generația care intră acum în examen, aceasta este poate cea mai utilă concluzie: succesul la Română se construiește mai puțin din memorare și mai mult din exercițiu constant pe texte diverse.
Calendarul publicat pentru Evaluarea Națională 2026 prevede proba la Limba și literatura română pe 22 iunie, Matematica pe 24 iunie, iar rezultatele inițiale urmau să fie afișate pe 1 iulie. În acest interval, modelele oficiale și subiectele din anii trecuți rămân cele mai utile repere pentru înțelegerea examenului, nu doar pentru a-l trece, ci pentru a-l înțelege.
