România a finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență, iar rezultatul, potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este menținerea integrală a banilor europeni nerambursabili din program. Informația a fost transmisă după încheierea discuțiilor tehnice cu executivul european, într-un moment în care PNRR intră în faza finală de implementare. AGERPRES
România păstrează componenta nerambursabilă din PNRR
În mesajul publicat vineri seara, Pîslaru a spus că România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și că cea mai valoroasă parte a finanțării, componenta de granturi, rămâne intactă. Potrivit ministrului, aceasta este concluzia directă a ultimei runde tehnice de negociere cu Comisia Europeană.
Ce s-a schimbat în urma negocierilor
Potrivit ministrului, discuțiile cu Comisia Europeană au dus la ajustarea unor indicatori de investiții și la reformularea unor jaloane și reforme, astfel încât riscurile majore de penalizare să fie reduse. Pîslaru a susținut că această abordare a permis evitarea unor corecții financiare care ar fi putut ajunge la miliarde de euro.
Oficialul a afirmat, de asemenea, că au fost păstrate obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Printre domeniile în care au fost obținute soluții concrete a menționat infrastructura, sănătatea, energia, digitalizarea, educația, dezvoltarea locală și mediul.
El a precizat că au fost convenite mecanisme care permit recunoașterea progresului deja realizat în teren, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate. În același timp, anumite jaloane au fost adaptate pentru a putea fi îndeplinite integral până la termenul-limită.
Urmează etapa de implementare
Pîslaru a transmis că detaliile complete vor fi comunicate public la începutul săptămânii viitoare. Mesajul său a venit cu accent pe faptul că succesul negocierilor trebuie urmat de accelerarea implementării proiectelor, într-un interval de timp rămas limitat.
„Mai avem puțin timp la dispoziție, iar fiecare zi contează”, a scris ministrul, subliniind că prioritatea sa rămâne atragerea cât mai multor fonduri europene și finalizarea proiectelor care modernizează România.
El a insistat că România nu renunță nici la reforme, nici la investiții, ci încearcă să le facă realizabile pentru ca fiecare euro disponibil să fie folosit în beneficiul public.
Contextul financiar al PNRR
Mesajul ministrului vine într-un moment în care România se află în faza finală de implementare a mecanismului european de redresare și reziliență. Potrivit datelor prezentate în spațiul public de Ministerul Finanțelor, cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, a primit aviz favorabil din partea Comitetului Economic și Financiar al UE, iar plata efectivă urmează să fie autorizată după etapa finală de comitologie. Profit.ro
În aceeași logică, autoritățile române mizează pe accelerarea proiectelor și pe închiderea la timp a jaloanelor rămase, în condițiile în care termenul-limită pentru implementarea PNRR se apropie. Pentru România, menținerea integrală a componentei nerambursabile este importantă atât pentru investițiile publice, cât și pentru credibilitatea în relația cu instituțiile europene.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are, în forma actuală, o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar urma să ajungă la aproximativ 12,97 miliarde de euro, inclusiv prefinanțarea, ceea ce înseamnă o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală.
Pe fondul acestor negocieri, miza principală rămâne transformarea acordului tehnic într-o implementare rapidă și coerentă, astfel încât fondurile disponibile să ajungă efectiv în proiectele asumate.
Pe scurt: România păstrează integral granturile din PNRR după negocierile tehnice cu Comisia Europeană, însă etapa decisivă rămâne acum implementarea proiectelor și respectarea termenelor asumate.
