Munca pe cont propriu este adesea privită ca o formă de libertate profesională, dar un nou raport publicat în Marea Britanie arată că această schimbare vine cu un cost mai puțin vizibil: economisirea pentru pensie scade dramatic. Analiza realizată de Institutul pentru Studii Fiscale (IFS), citată de Capital.ro, indică faptul că peste trei sferturi dintre persoanele care contribuiau constant la un fond de pensii încetează să mai economisească după ce trec la activități independente.
O tranziție profesională care schimbă și viitorul financiar
Concluzia este importantă nu doar pentru piața muncii din Regatul Unit, ci și pentru zecile de mii de români care lucrează independent acolo. Pentru ei, problema nu este doar administrativă, ci una de siguranță financiară pe termen lung: odată dispărut mecanismul automat al contribuțiilor de la locul de muncă, continuitatea economisirii devine mult mai fragilă.
Diferența dintre angajați și independenți rămâne mare
Datele din raport arată o ruptură clară între cele două forme de muncă. Aproximativ patru din cinci angajați contribuie la un sistem de pensii private, în timp ce în rândul lucrătorilor independenți proporția coboară la aproximativ unul din cinci. În cazul persoanelor care economiseau deja într-un fond de pensii prin intermediul angajatorului, trecerea la activități independente pare să fie momentul în care disciplina financiară se pierde cel mai ușor.
Raportul a fost construit pe date administrative corelate și urmărește comportamentul financiar al lucrătorilor britanici după schimbarea statutului profesional. Dincolo de cifre, mesajul de fond este unul simplu: sistemele de pensii funcționează mai bine atunci când participarea este facilă, iar ieșirea dintr-un cadru salarial standard poate întrerupe rapid acest mecanism.
Tinerii sunt cei mai expuși riscului
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului privește vârsta. În primul an după trecerea la activități independente, doar 13% dintre persoanele de până la 30 de ani continuă să economisească într-un sistem de pensii. În rândul celor de peste 31 de ani, procentul urcă la aproximativ 26%.
Diferența contează mai ales pentru că începutul carierei este perioada în care economisirea are cel mai mare potențial de acumulare. Când contribuțiile se opresc devreme, efectul nu este doar imediat, ci se amplifică în timp. Pentru lucrătorii tineri, libertatea de a lucra pe cont propriu poate veni astfel la pachet cu o vulnerabilitate mai mare în fața unei pensii insuficiente mai târziu.
Venitul și forma de organizare fac diferența
Raportul arată și că nivelul veniturilor influențează puternic decizia de a continua economisirea. Persoanele care aveau câștiguri mai mari înainte de a deveni independente sunt mai predispuse să păstreze contribuțiile la pensii private. Cei aflați în treimea superioară a distribuției veniturilor sunt de peste două ori mai predispuși să economisească în continuare decât cei din segmentul inferior.
Există diferențe și între cei care lucrează individual și partenerii din afaceri. În primul an după schimbarea statutului profesional, aproape jumătate dintre parteneri continuă să contribuie la o pensie privată, comparativ cu mai puțin de 20% dintre lucrătorii independenți care activează pe cont propriu. În termeni practici, asta sugerează că stabilitatea financiară și structura activității contează la fel de mult ca intenția individuală.
Ce reforme sunt luate în calcul
Autorii raportului spun că lipsa unui mecanism similar înscrierii automate, existent pentru angajați, este una dintre cauzele principale ale participării reduse. De aici și propunerile lor: integrarea contribuțiilor la pensii în declarațiile fiscale sau în programele informatice folosite pentru administrarea afacerilor, dar și facilitarea continuării plăților în fondul de pensii utilizat anterior de angajat.
Laurence O’Brien, economist senior în cercetare la IFS și unul dintre autorii raportului, a spus că stimularea economisirii private pentru pensii în rândul persoanelor care lucrează pe cont propriu devine o provocare urgentă pentru factorii de decizie. El a arătat că momentul trecerii de la un loc de muncă angajat la activitate independentă este punctul în care peste trei sferturi dintre lucrători încetează să mai economisească.
Dincolo de soluțiile tehnice, raportul ridică o întrebare mai amplă despre modul în care sunt construite sistemele moderne de protecție socială. Ele sunt adesea calibrate pentru angajatul clasic, cu salariu, rețineri automate și traseu profesional previzibil. Când munca devine fragmentată, independentă sau hibridă, riscul nu este doar instabilitatea veniturilor, ci și slăbirea obiceiurilor de economisire care susțin bătrânețea.
Pentru lucrătorii independenți, lecția este clară: libertatea profesională are nevoie de disciplină financiară suplimentară. Pentru autorități, raportul IFS sugerează că simplificarea accesului la pensii private ar putea conta la fel de mult ca orice stimulent fiscal. Iar pentru viitorul pieței muncii, problema nu mai este dacă tot mai mulți oameni vor lucra pe cont propriu, ci dacă sistemele de pensii vor reuși să țină pasul cu această schimbare.
