Adoptarea inteligenței artificiale în companii a intrat într-o etapă nouă, iar miza nu mai este doar folosirea unor instrumente generative pentru sarcini punctuale. La Forbes Business Fest 2026, Dan Oros, COM la Google pentru Europa Centrală și de Est, a susținut că discuția s-a mutat de la întrebarea dacă AI-ul trebuie adoptat la întrebarea cum poate fi coordonat eficient în organizații.
De la experiment la orchestrare
În cadrul panelului AI – Future Unleashed: Mind Over Machine, Oros a spus că privește această schimbare cu optimism, inclusiv pentru că aceeași tehnologie care poate fi folosită pentru deepfake-uri poate avea aplicații utile în viața de zi cu zi și la muncă. În viziunea sa, companiile au trecut deja de faza entuziaștilor și a vizionarilor și intră într-o zonă pragmatică, în care AI-ul trebuie integrat în procese reale, cu responsabilități clare și obiective de business bine definite.
Forbes.ro a relatat că Oros a insistat că simpla folosire a unor aplicații precum Gemini, ChatGPT sau Claude nu înseamnă automat că AI-ul a fost adus în business. În companii există procese, responsabilități legale și moduri de lucru sedimentate în ani, iar transformarea reală cere mai mult decât un abonament la un tool: cere oameni, cultură și voință din partea leadership-ului.
Ce poate face deja AI-ul în companie
Oros a descris trei niveluri de utilizare a AI-ului în organizații, începând cu aplicațiile de bază. Potrivit lui, la Google o parte importantă din timpul consumat anterior pentru documente, prezentări și tabele a fost redusă semnificativ prin utilizarea instrumentelor AI. A dat exemple precum generarea rapidă de job descriptions, redactarea de emailuri din câteva cuvinte-cheie, construirea de slide-uri dintr-un prompt sau extragerea de date dintr-un screenshot.
El a menționat și NotebookLM, pe care l-a descris ca fiind gratuit și subevaluat, spunând că permite crearea unui AI personalizat pe propriul conținut și reduce riscul de halucinații, deoarece utilizatorul poate vedea exact sursa citatului. Totodată, a vorbit despre Co-Scientist, un instrument lansat de Google, pe care l-a prezentat ca pe un exemplu în care AI-ul nu mai este doar un instrument de eficiență, ci și un partener de inovație, capabil să ajute la cercetare, generarea de ipoteze și dezvoltarea de produse.
Agenții AI: pasul următor
Al doilea nivel descris de Oros este cel al agenților AI, sisteme care nu doar răspund la întrebări, ci și acționează în funcție de reguli predefinite și se pot conecta la sistemele interne ale companiei. În acest context, el a dat exemplul unui agent conectat la Google Drive care poate analiza notițele din întâlniri și identifica acțiunile rămase nerealizate.
Mesajul său a fost că AI-ul poate prelua sarcini repetitive fără să creeze tensiuni în echipă și fără să depindă de memoria sau disciplina unui singur angajat. În această logică, valoarea tehnologiei nu stă doar în viteză, ci și în capacitatea de a urmări procese care, în practică, se pierd adesea între întâlniri, emailuri și responsabilități distribuite.
O schimbare de rol pentru angajați
Cel mai important punct al intervenției sale a fost însă unul legat de oameni, nu de tehnologie. Oros a insistat că transformarea reală pornește de la leadership, cultură organizațională și investiții în competențe, nu de la simpla achiziție a unui tool. În opinia sa, există cinci elemente esențiale pentru adoptarea AI în companie: investiția în skilluri, implicarea vizibilă a conducerii, identificarea AI Champions din interior, regândirea proceselor și prioritizarea obiectivelor de business în fața fascinației pentru tehnologie.
„Business goals come first, technology comes second”, a spus el, subliniind că tehnologia trebuie să susțină un obiectiv clar, nu să devină scop în sine. A avertizat și că nu este suficient ca o companie să aibă câțiva angajați pasionați de AI; aceștia trebuie integrați în colaborarea cu alte departamente, pentru a ajuta la redesenarea fluxurilor de lucru, nu doar la folosirea individuală a unor instrumente.
În această schimbare, Oros vede o redefinire a rolului angajatului. Granița dintre manager și contributor individual s-ar putea estompa, pentru că un angajat va ajunge să coordoneze zeci de agenți AI, nu o echipă de oameni. În același timp, spune el, tot mai mulți oameni vor deveni și „builderi”, capabili să creeze dashboarduri, aplicații sau vizualuri fără să apeleze la IT pentru fiecare solicitare.
Ce rămâne la oameni
Deși a vorbit despre execuția preluată tot mai mult de AI, Oros a insistat că înțelegerea, judecata și contextul rămân la oameni. A explicat că un sistem poate produce o prezentare bine realizată, dar nu poate ști, de exemplu, preferințele unui șef sau dinamica unei echipe de conducere. În acest sens, omul rămâne cel care știe ce să ceară și cum să adapteze rezultatul la situația concretă.
El a formulat și o regulă de lucru pe care a prezentat-o drept utilă pentru utilizarea AI: să fie privit ca „cel mai prost AI care va exista vreodată”, nu pentru a-i minimaliza valoarea, ci pentru a înțelege că performanțele sale se vor îmbunătăți rapid. Mesajul de fond a fost că organizațiile trebuie să investească dublu în capacitatea oamenilor de a înțelege, de a judeca și de a formula corect cerințele, pentru că acolo rămâne diferența dintre automatizare și valoare reală.
În lectura lui Dan Oros, viitorul muncii nu înseamnă doar să faci mai mult cu ajutorul AI-ului, ci să știi cum să coordonezi agenți care fac o parte tot mai mare din execuție. Iar ceea ce nu poate fi delegat, cel puțin deocamdată, este tocmai partea care ține de context, discernământ și decizie.
Sursă: Forbes.ro
