România trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe consum finanțat din datorie, dacă vrea să limiteze presiunile inflaționiste și riscul de dezechilibru financiar, a spus consultantul economic Adrian Negrescu, într-o reacție publicată de Capital.ro după discursul de marți al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Negrescu a susținut că finanțarea consumului intern prin deficite bugetare mari și împrumuturi repetate riscă să alimenteze inflația și să erodeze veniturile reale ale populației. În opinia sa, soluția imediată este absorbția rapidă și integrală a fondurilor europene și a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care le descrie drept o sursă de finanțare „complet non-inflaționistă”.
Mutarea banilor spre infrastructură
Consultantul a cerut și redirecționarea cheltuielilor publice de la programe pe care le consideră clientelare către proiecte mari de transport și energie. El a dat ca exemplu programul Anghel Saligny, despre care a spus că finanțează inclusiv stadioane, parcuri sătești sau cămine culturale, în timp ce investițiile în autostrăzi și infrastructură energetică ar avea, în viziunea sa, un efect mai bun asupra economiei reale.
Negrescu a argumentat că o autostradă nouă nu ar genera inflație, ci ar reduce costurile logistice și ar conecta mai bine fabricile locale la piețe mai largi. Totodată, el a afirmat că banii europeni pot ajuta la stabilizarea cursului de schimb și la finanțarea dezvoltării fără creșterea dobânzilor sau a datoriei publice la niveluri nesustenabile.
Colectare mai bună și mai puțină risipă
O altă direcție indicată de Negrescu este îmbunătățirea colectării taxelor. El a salutat pașii făcuți în digitalizarea ANAF și a spus că implementarea completă a sistemelor e-Factura, e-TVA și e-Transport, inclusiv cu analiză de risc bazată pe inteligență artificială, ar trebui să scoată economia subterană la suprafață.
În același timp, consultantul a susținut că statul nu poate cere austeritate mediului privat cât timp continuă să risipească resurse publice. El a cerut reducerea cheltuielilor neesențiale, eliminarea achizițiilor ineficiente și introducerea unor criterii stricte de performanță în administrație, alături de o birocrație mai redusă și complet digitalizată.
Sprijin țintit, nu subvenții generale
Negrescu a mai spus că politicile anti-inflaționiste au efecte sociale dure, mai ales prin scăderea salariilor reale, care afectează puternic categoriile vulnerabile. În acest context, el a criticat subvențiile generalizate, inclusiv plafonarea prețului la energie pentru toți consumatorii, despre care afirmă că a costat bugetul de stat miliarde de euro.
În locul acestor măsuri, consultantul recomandă sprijin țintit doar pentru persoanele cu adevărat vulnerabile. Mesajul său final este că o stagnare temporară a puterii de cumpărare ar fi „prețul corect” pentru o stabilitate financiară mai solidă pe termen lung.
Declarațiile vin în contextul în care BNR a prezentat marți raportul trimestrial privind inflația, iar dezbaterea publică rămâne concentrată pe deficit, investiții și presiunile asupra prețurilor.
