Noile medicamente pentru obezitate ar putea schimba nu doar tratamentul, ci și felul în care este înțeleasă boala. Potrivit unui eseu prezentat la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, această nouă etapă ar putea muta accentul de la vina individuală către influența industriei alimentare, într-un mod comparabil cu felul în care fumatul a ajuns să fie asociat cu industria tutunului.
Analiza a fost prezentată de Assistant Professor Luc Louis Hagenaars, de la Department of Public Health din cadrul Amsterdam UMC, și de profesorul Laura Anne Schmidt, de la Institute for Health Policy Studies, University of California, San Francisco. Cei doi susțin că medicamentele din clasa GLP-1 ar putea contribui la o schimbare de perspectivă asupra obezității, prin reducerea greutății, dar și a poftelor pentru alimente ultraprocesate, descrise în material ca „food noise”.
Ce spun autorii despre efectul noilor tratamente
Potrivit eseului citat de News-Medical.net, autorii cred că aceste medicamente ar putea „redirecționa vina pentru obezitate de la eșecuri individuale către influența omniprezentă a sistemelor alimentare comerciale”. Ei leagă această idee de precedente istorice din sănătatea publică, în special campaniile care au dus la reglementarea tutunului și, într-o măsură mai mică, a alcoolului.
Textul prezentat la reuniunea științifică de la Istanbul nu descrie o concluzie clinică definitivă, ci o teză analitică despre modul în care era GLP-1 poate influența percepția publică asupra obezității. Autorii spun că succesul acestor medicamente în reducerea ponderii corporale și a poftelor pentru produse ultraprocesate ar putea avea trei efecte majore: scăderea cererii consumatorilor, o schimbare de paradigmă științifică și o transformare a discursului public.
De ce intră în discuție alimentele ultraprocesate
În analiza lor, Hagenaars și Schmidt susțin că obezitatea a fost adesea tratată ca o problemă a indivizilor, iar această perspectivă ar fi contribuit la inerția în politicile publice. Ei afirmă că sistemele alimentare comercializate, orientate spre maximizarea vânzărilor de alimente hiperpalatabile și ultraprocesate, reprezintă o cauză de fond a epidemiei de obezitate.
Autorii spun și că există deja semne timpurii de adaptare din partea industriei alimentare. News-Medical.net notează că unele companii dezvoltă sau vând produse „GLP-1 friendly”, în ambalaje mai mici și cu adaosuri de proteine și fibre, iar reformularea produselor ar putea reflecta o schimbare a cererii consumatorilor.
O posibilă schimbare de discurs public
Eseul susține că reducerea poftei pentru alimente ultraprocesate ar putea alimenta o dezbatere mai amplă despre rolul bunurilor comerciale considerate dăunătoare. În această logică, obezitatea ar putea fi privită mai puțin ca rezultat al alegerilor personale și mai mult ca efect al unui mediu alimentar construit pentru a stimula consumul.
Autorii afirmă că aceste efecte combinate ar putea crea condiții favorabile pentru politici de sănătate publică similare celor aplicate în trecut pentru tutun și alcool. Ei mai spun că „era Ozempic” oferă un moment-cheie pentru a contesta ideea adânc înrădăcinată că obezitatea este un eșec personal și pentru a impulsiona reforme mai ample ale sistemului alimentar.
În același timp, autorii recunosc și un risc: noua etapă ar putea duce la o medicalizare suplimentară a obezității. Chiar și așa, concluzia lor este că există o oportunitate de reorientare socială care ar putea aduce în prim-plan factorii sistemici ai obezității și ar putea susține politici publice mai ferme.
Congresul European privind Obezitatea are loc la Istanbul în perioada 12-15 mai, iar prezentarea acestui eseu adaugă o dimensiune de dezbatere publică unei teme deja centrale în sănătatea globală: cine poartă, de fapt, responsabilitatea pentru creșterea obezității și ce rol pot avea tratamentele noi în schimbarea răspunsului politic.
