Administrația publică din România a funcționat „în mod sistematic fără transparență”, iar aparatul administrativ a fost descris ca supradimensionat și ineficient în raport cu rezultatele obținute, potrivit unui raport amplu publicat de Guvern și prezentat de Radio România Actualități. Documentul mai arată că fondurile publice sunt distribuite inechitabil, iar decalajele dintre județe și localități rămân mari.
Ce a analizat raportul
Potrivit Radio România Actualități, raportul privind dimensiunea, costurile și performanța aparatului administrativ a folosit date disponibile pentru 2024 și a vizat peste 14.000 de companii aflate în subordinea statului. În același timp, analiza indică faptul că reforma administrației publice, deși adoptată, nu a fost încă implementată.
Raportul mai notează că există aproximativ 1.255.000 de posturi ocupate și remunerate. De asemenea, peste 14.500 de angajați cumulează salariul cu pensia, iar aproape 200.000 de persoane au două sau mai multe contracte individuale de muncă, unele la stat și altele în privat. Potrivit documentului citat de postul public, un număr ridicat dintre aceste contracte multiple sunt cu normă întreagă, aspect care ridică întrebări privind activitatea reală și utilizarea resurselor.
Discrepanțe mari între regiuni
Raportul semnalează și diferențe majore în alocarea resurselor guvernamentale și europene între județe și unități administrativ-teritoriale, fără o corelare clară cu nevoile reale sau cu performanța administrativă. Investițiile din fonduri europene s-au concentrat semnificativ în unele regiuni, precum Cluj, Bihor, Alba și Ilfov, în timp ce alte zone, între care Teleorman, Vaslui și Caraș-Severin, au rămas constant subfinanțate, potrivit aceleiași surse.
Documentul menționează totuși și exemple de bune practici, în care autoritățile publice au reușit să performeze prin creșterea veniturilor din surse multiple și prin reducerea cheltuielilor care nu au adus beneficii comunităților.
Contextul local: comune mai bogate decât unele orașe
Separat, Capital.ro a relatat că un alt raport guvernamental privind eficiența administrației publice centrale și locale arată diferențe foarte mari între localități și arată că unele comune generează venituri pe locuitor comparabile sau chiar mai mari decât multe orașe și municipii. În acest clasament, Frecăței din Brăila apare cu 13.632 de lei pe locuitor, urmată de Sfântu Gheorghe din Tulcea, Jucu din Cluj, Ghimbav din Brașov și Otopeni din Ilfov.
La polul opus, Bărbulești din Ialomița, Slobozia Bradului din Vrancea și Lipovu din Dolj apar printre localitățile cu cele mai mici venituri generate local. Raportul citat de Capital.ro arată și că ponderea veniturilor asupra cărora administrațiile locale au libertate de alocare rămâne sub 50%, ceea ce confirmă dependența ridicată de finanțarea de la centru.
În ansamblu, concluziile celor două materiale publicate pe baza documentelor guvernamentale indică un sistem administrativ cu diferențe mari de performanță, resurse și capacitate de finanțare, iar implementarea reformei anunțate rămâne un test esențial pentru perioada următoare.
