Blocajul politic de la București riscă să amplifice vulnerabilitățile economice și să împingă România spre o recesiune severă, potrivit unei analize semnate de consultantul economic Adrian Negrescu, citată de SpotMedia.ro.
Analistul leagă tensiunile politice de reacții vizibile în piețele financiare, cu efecte care se pot transmite rapid către populație și companii, prin prețuri și costuri de finanțare mai ridicate, conform aceleiași surse.
Blocajul politic riscă să trimită România într-o recesiune extrem de dură
Negrescu susține că presiunea se vede deja în evoluția cursului, afirmând că „cursul de schimb leu/euro depășește record după record, îndreptându-se vertiginos spre 5,3-5,5 lei/euro”.
În același timp, el indică o creștere rapidă a dobânzilor la care se împrumută statul, pe care o descrie drept ajunsă „la cel mai ridicat nivel din UE”.
Semnalul de alarmă: finanțarea statului și riscul de rating
Pe lângă costurile de finanțare, consultantul avertizează asupra riscului ca instabilitatea să afecteze ratingul suveran. Negrescu afirmă că agențiile internaționale de rating „monitorizează strict, în timp real” situația politică și că la Ministerul Finanțelor ar fi ajuns „avertismente clare”.
În evaluarea sa, „orice pas greșit sau ezitare” poate atrage „o decizie drastică”, cu efecte directe într-o economie pe care o descrie ca fiind vulnerabilă.
În scenariul unei retrogradări la categoria „junk”, Negrescu spune că impactul s-ar traduce prin costuri mai mari de finanțare nu doar pentru stat, ci și pentru populație și companii. În acest context, el subliniază că „predictibilitatea și stabilitatea sunt acum singurele argumente care pot calma investitorii”.
Apel la continuitate administrativă și disciplină bugetară
Analistul le cere premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor Alexandru Nazare să mențină stabilitatea administrativă și să asigure continuitatea plăților.
În formularea sa, „disciplina financiară nu mai este doar o recomandare teoretică, ci o regulă de supraviețuire”, conform Ziarul de Iași.
Trei mize pentru 2026: PNRR, SAFE și OCDE
Negrescu descrie anul 2026 drept un moment de cotitură, legat de trei obiective strategice care ar depinde de stabilitatea politică.
Primul este implementarea PNRR și absorbția fondurilor europene, el avertizând că România ar fi atras până acum doar „o treime” din banii puși la dispoziție de Bruxelles.
În aceeași analiză, el afirmă că, dacă reformele întârzie, PNRR riscă să rămână „Planul Național de Reforme Ratate”.
Al doilea obiectiv vizează utilizarea fondurilor din instrumentul european SAFE, despre care Negrescu spune că ar putea însemna peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură, inclusiv proiecte de autostrăzi în Moldova.
În analiza citată de Ziarul de Iași, el menționează o dobândă de 3%, o perioadă de grație de 10 ani și o maturitate de 45 de ani.
Al treilea obiectiv este avansarea procesului de aderare la OCDE, pe care analistul o consideră importantă pentru credibilitatea României în fața investitorilor.
În același timp, el avertizează că, fără un guvern stabil și un program clar, economia ar putea intra în recesiune:
„Dacă nu vom avea rapid un guvern capabil să pună în practică aceste reforme, din păcate ne vom îndrepta spre o recesiune dură”.
Indicatori pozitivi, dar sensibili la instabilitate
În pofida avertismentelor, Negrescu indică și câteva evoluții pe care le consideră încurajatoare. El afirmă că deficitul bugetar din primul trimestru ar fi coborât la 21 de miliarde de lei, de la 43,6 miliarde în perioada similară a anului trecut.
Tot el leagă această evoluție de digitalizarea ANAF prin sisteme precum e-Factura și e-Transport, despre care spune că ar începe să limiteze evaziunea și să crească veniturile.
Analiza mai notează o scădere de 2,8% a cheltuielilor administrației și un salt de 45% al investițiilor străine directe în 2025, până la 8,1 miliarde de euro.
În zona investițiilor publice, Negrescu arată că lucrările finanțate din fonduri europene și PNRR ar fi crescut cu 12,7%, până la 16,23 miliarde de lei.
Mesajul central al analistului este că piețele reacționează la predictibilitate și la capacitatea guvernării de a livra reforme, nu la retorică politică.
În acest sens, el susține că viitorul executiv ar trebui să vină cu termene precise pentru reforme și investiții și avertizează că, fără un „timeline concret”, planurile riscă să rămână la nivel declarativ.
Pentru public, miza imediată rămâne una practică: evoluția cursului, a dobânzilor și a costurilor de finanțare, pe care analistul le descrie ca fiind primele canale prin care instabilitatea se poate traduce în presiune asupra prețurilor și bugetelor familiale.
