Ministerul Afacerilor Interne a prezentat astăzi, prin chestorul Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, principalele măsuri și modificări legislative la Codul Rutier propuse în cadrul proiectului „Siguranță în Trafic”, parte a eforturilor de reformare a sistemului rutier românesc.
Proiectul include o serie de propuneri legislative și măsuri concrete care vizează îmbunătățirea siguranței rutiere, digitalizarea serviciilor pentru șoferi și o mai bună organizare a traficului.
Monitorizarea automată a traficului
Una dintre principalele noutăți este integrarea într-un sistem național de monitorizare rutieră – e-SIGUR, operațional de la 1 ianuarie 2025.
Acesta presupune folosirea a peste 700 de camere mobile ale Poliției Române pentru identificarea abaterilor din trafic. De asemenea, proiectul prevede integrarea camerelor CNAIR și ale administrațiilor locale, pentru a permite procesarea unui volum mare de date în timp real.
Pentru o eficiență crescută, la nivel național a fost înființat un Centru de Monitorizare Automată a Traficului, responsabil cu procesarea constatărilor automate ale abaterilor rutiere.
Ce schimbări sunt la amenzi
Pentru a fluidiza procedurile și a degreva polițiștii rutieri de sarcini administrative, MAI propune simplificarea procesului de sancționare:
- Dacă proprietarul este și conducătorul obișnuit al vehiculului, procesul-verbal va fi transmis direct și considerat comunicat automat.
- Dacă proprietarul nu este șoferul, are posibilitatea să indice identitatea celui care a condus, iar în acest caz, procesul-verbal devine nul, fără alte formalități.
Se introduce și conceptul de viteză medie, folosit deja în alte state europene, ca metodă de sancționare a excesului de viteză.
În ceea ce privește parcarea și oprirea neregulamentară, sancțiunile vor fi aplicate direct proprietarului vehiculului, fără aplicarea de puncte de penalizare. Procesul-verbal va fi comunicat printr-un autocolant lipit pe parbriz.
Ce este viteza medie și cum se calculează
Viteza medie reprezintă o metodă modernă de măsurare a vitezei cu care un autovehicul parcurge un anumit segment de drum.
Spre deosebire de radarele clasice, care înregistrează viteza într-un singur punct, această metodă calculează cât timp i-a luat unei mașini să traverseze un tronson bine definit, de la un punct A la un punct B. Pe baza distanței dintre cele două puncte și a timpului parcurs, sistemul determină automat viteza medie cu care s-a circulat.
Spre exemplu, dacă un vehicul parcurge un tronson de 10 kilometri în 5 minute, înseamnă că a avut o viteză medie de 120 km/h, iar dacă limita de viteză este 100 km/h, șoferul a depășit reglementările în vigoare, chiar dacă în apropierea camerelor nu a circulat cu viteză mare.
Acest tip de monitorizare este deja utilizat cu în mai multe țări europene, precum Austria, Olanda, Spania sau Bulgaria, și are ca scop creșterea siguranței rutiere, descurajând comportamentele iresponsabile din trafic.
Prin introducerea acestui sistem și în România, autoritățile urmăresc reducerea numărului de accidente grave, în special pe drumurile naționale și pe autostrăzi, printr-un control mai eficient și echitabil al respectării limitelor de viteză. De asemenea, sistemul are avantajul de a nu putea fi „ocolit” de șoferi, întrucât monitorizează comportamentul pe o distanță mai lungă, și nu doar într-un punct izolat.
Dacă viteza medie depășește limita legală, poți fi sancționat chiar dacă n-ai fost oprit de poliție. Aceasta poate fi aplicată și pe autostrăzi, drumuri expres sau naționale.
Valabilitatea permiselor și responsabilități medicale
O altă măsură importantă vizează corelarea valabilității permiselor de conducere cu rezultatele evaluărilor medicale. Conducătorii auto sunt încurajați să respecte codurile de restricții medicale, aspect vital pentru siguranța rutieră.
Reguli flexibile pentru benzile dedicate transportului public
Autoritățile locale vor putea decide condițiile de circulație pe benzile dedicate transportului public, stabilind ce categorii de vehicule pot circula, în ce intervale orare și alte particularități adaptate specificului comunității
