Ministerul Sănătății a inițiat modificarea, prin ordonanță de urgență, a Legii 339/2005 având în vedere scandalul din septembrie 2023 legat de traficul și consumul ilicit de droguri provenite din deturnarea din circuitul licit a unor medicamente ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope, cum ar fi fentanilul, oxicodona, morfina, alprazolamul și altele.
Totodată, este actualizată lista cu substanțe stupefiante, deși comisia de resort a ONU le-a catalogat ca atare pe unele dintre ele încă din anul 2021, informează fanatik.ro.
Trei medicamente intră sub control strict
Experți de la Agenția Națională Antidrog (ANA) au informat Ministerul Sănătății că medicamente care conțin tramadol, zopiclonă și cinolazepam sunt folosite ca droguri în scop recreațional, având potențial semnificativ de abuz.
Astfel, Tramadolul, cu excepția preparatelor, a fost inclus în tabelul II din Legea 339/2005, în care sunt trecute „plante, substanțe și preparate ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope care prezintă interes în medicină, supus unui control strict”.
În tabelul III, care conține substanțele „sub control”, la rubrica „plante și substanțe aflate sub control național” au fost trecute preparatele din Tramadol, precum și Cinolazepamul și Zopiclona.
Asta înseamnă că aceste medicamente vor fi prescrise doar de către medici specialiști, iar farmaciile vor trebuie să înregistreze și să justifice fiecare comprimat pe care îl comercializează, în baza unor rețete speciale. De altfel, măsura vizează toate medicamentele din cele două tabele menționate.
„Ținând cont de tendința generală de creștere a consumului în scop recreațional în egală măsură atât pentru medicamentele cu conținut de substanțe psihotrope cât și pentru cele stupefiante, se propune să nu se mai facă distincția în lege, în ceea ce privește prescrierea, între cele două. Actualmente, la art. 37, alin. (3) din lege se prevede că, spre deosebire de preparatele din tabelul II al anexei, cele din tabelul III se prescriu „pe formulare care se reţin la eliberare”.
„Această sintagmă poate conduce la interpretarea potrivit căreia acestea pot fi eliberate pe prescripții obișnuite cu reținere în farmacie, neînseriate și nesecurizate, cu toate că normele de aplicare ale legii reglementează contrar. Eliminarea acestui alineat este de natură să elimine posibilele confuzii, mai ales în condițiile în care, în practică, s-au constatat nu puține cazuri în care acestea au fost eliberate pe formulare obișnuite”,
se spune în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență.
Derivat din cannabis, comercializat legal
Tot ca reacție la consumul de droguri a fost pus sub control național un derivat pe cale sintetică din canabis, anume hexahydrocannabinol (HHC).
Având același efect precum marijuana obișnuită, HHC-ul nu a fost interzis decât recent în unele țări europene, precum Danemarca, Belgia, Austria. În România, a fost vândut legal, îndeosebi sub formă de dulciuri sau produse de vapare.
O situație stranie este prezentată de către Ministerul Sănătății în ce privește justificarea extinderii listei substanțelor aflate sub control cu încă 17. Este vorba de deciziile de clasificare luate de către Comisia pentru stupefiante a ONU care le transmite apoi țărilor membre.
În baza acestor informări, statele pot lua decizia interzicerii lor, astfel că România a extins lista cu încă șapte substanțe în urma unei informări primite cu privirea la decizii luate în martie 2023.
Cu această ocazie, Ministerul Sănătății a verificat lista completă a Comisiei pentru stupefiante și a descoperit, cu întârziere de aproape trei ani, că unele substanțe au fost catalogate ca stupefiante, fără ca autoritățile de la București să ia vreo măsură pentru că nu au primit nicio notificare oficială, cu toate că lista Comisiei este publică.
