Orele petrecute zilnic pe scaun, în fața unui ecran, au devenit o rutină pentru milioane de oameni, însă efectele asupra sănătății pot fi mai serioase decât par la prima vedere. Un material CNN, preluat de TVRInfo, arată că statul prelungit pe scaun nu înseamnă doar disconfort, ci poate influența circulația, respirația, nivelul de energie și capacitatea de concentrare.
Jurnalista NPR Manoush Zomorodi, autoarea volumului Body Electric: The Hidden Health Costs of the Digital Age and New Science to Reclaim Your Well-Being, spune că modul în care folosim tehnologia ne ține captivi în fața ecranelor și ne face să ignorăm semnalele transmise de propriul corp. Potrivit explicațiilor citate de CNN, problema nu este doar lipsa exercițiului fizic, ci și faptul că organismul rămâne blocat prea mult timp într-o poziție care îi limitează funcțiile de bază.
De ce statul pe scaun pune presiune pe organism
Manoush Zomorodi explică faptul că mușchii picioarelor au nevoie de stimulare pentru a ajuta corpul să regleze nivelul de glucoză și grăsimi din sânge și pentru a susține circulația oxigenului către creier. În același timp, statul îndelungat pe scaun comprimă diafragma, ceea ce face respirația profundă mai dificilă.
Un alt efect, potrivit aceleiași surse, este că oamenii ajung să ignore semnalele corpului atunci când sunt concentrați ore întregi pe ecran. Organismul poate transmite nevoia de pauză, dar atenția rămâne blocată în mediul digital.
Experimentul care a atras 23.000 de participanți
Pentru a testa efectele pauzelor de mișcare, NPR a colaborat cu Keith Diaz, fiziolog la Columbia University Medical Center. Participanții au fost invitați să introducă în programul lor pauze scurte de mișcare timp de două săptămâni. Unii s-au ridicat și s-au mișcat cinci minute la fiecare jumătate de oră, alții o dată pe oră sau o dată la două ore.
Mișcarea nu trebuia să fie complicată. Oamenii puteau merge prin casă, se puteau plimba în timp ce vorbeau la telefon, puteau strânge vasele murdare sau puteau scoate câinele la plimbare. Pentru cei care nu puteau merge, au contat chiar și mișcările brațelor. Interesul a fost atât de mare încât 23.000 de oameni s-au înscris, iar experimentul a fost închis după atingerea acestui număr.
Ce s-a schimbat după două săptămâni
La final, 80% dintre cei care s-au angajat să ia pauzele au reușit să le respecte, iar 82% au spus că le-au făcut cu plăcere. Rezultatele raportate au fost încurajatoare: nivelul de oboseală a scăzut cu până la 28%, iar mulți participanți au spus că și-au recăpătat capacitatea de concentrare. Alții au observat mai multă energie, mai puțină ceață mentală și o stare de spirit mai stabilă.
Experimentul a arătat și că pauzele nu au redus productivitatea. Dimpotrivă, aceasta a crescut ușor, cu aproximativ 4%, iar participanții au evaluat calitatea muncii lor ca fiind mai bună. Potrivit relatării, după o pauză scurtă oamenii reveneau la birou mai limpezi și mai concentrați, iar unii foloseau cele cinci minute pentru a-și reorganiza prioritățile sau pentru a găsi o soluție mai bună la o sarcină dificilă.
De ce un antrenament de dimineață nu rezolvă totul
Zomorodi subliniază că pauzele de mișcare nu înlocuiesc sportul sau mersul la sală. Exercițiile fizice rămân importante pentru musculatură și pentru sănătatea cardiovasculară. Totuși, un antrenament făcut dimineața nu anulează complet efectele statului pe scaun pentru restul zilei.
Autoarea compară corpul cu un furtun de grădină îndoit: când stăm așezați ore întregi, presiunea se acumulează în zona trunchiului și a genunchilor, iar mușchii nu mai sunt stimulați suficient. Ideea centrală este că organismul uman a evoluat având nevoie de mișcare pentru a funcționa bine, însă tehnologia a eliminat tot mai mult această nevoie din viața de zi cu zi.
Mișcarea scurtă, soluția cea mai ușor de aplicat
Mesajul practic al materialului este că soluția nu presupune schimbări radicale. Pauzele pot fi introduse simplu: câțiva pași prin casă sau prin birou, o plimbare în timpul unui apel telefonic, mers până la bucătărie sau câteva mișcări ale brațelor. În unele echipe, întâlnirile de 60 de minute au fost scurtate la 55 de minute, iar în apelurile video unii participanți au oprit camera pentru a se mișca puțin.
Zomorodi atrage atenția și asupra pauzelor senzoriale, adică perioade scurte fără ecran, fără muzică și fără notificări, într-un spațiu liniștit. Scopul este ca organismul să își recapete capacitatea de a transmite clar ce are nevoie.
Concluzia transmisă de materialul CNN este una simplă: pentru a fi mai sănătoși, mai concentrați și mai echilibrați, nu este nevoie neapărat de dispozitive noi sau de programe complicate. De multe ori, primul pas este doar să ne ridicăm de pe scaun și să ascultăm semnalele corpului.