În 2026, persoanele fără asigurare medicală au acces la un set clar de servicii finanțate din fonduri publice, menit să asigure un minim de îngrijire pentru toți pacienții din România. Pachetul include consultații de bază, investigații și servicii de prevenție, precum și tratamente prin programele naționale de sănătate, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului Sănătății.
Ce servicii oferă spitalele de stat în cazul celor care nu au asigurare medicală
Cei neasigurați pot beneficia de servicii de îngrijire, medicamente și materiale sanitare doar în caz de urgențe medico-chirurgicale sau boli cu potențial endemoepidemic. Sunt incluse și consultațiile în asistența medicală primară, monitorizarea sarcinii și a lăuzei, planificarea familială, serviciile de prevenție și transportul sanitar neasistat.
„Indiferent dacă sunt asigurați sau nu, adulții peste 18 ani beneficiază gratuit de controale medicale de specialitate precum și investigații și analize, cu bilet de trimitere de la medicul de familie”, se arată pe site-ul Ministerului.
Internarea se realizează fie în regim de spitalizare de zi, maxim 12 ore, fie continuă, peste 12 ore, în situații de urgență sau pentru boli cu risc endemoepidemic.
Analize și teste gratuite
Persoanele neasigurate plătesc majoritatea analizelor și investigațiilor imagistice, cu excepția testelor pentru confirmarea cancerului, testelor pentru virusul hepatitic B și C și testării gravidelor pentru HIV, efectuate pe baza biletului de trimitere „H/S”.
Afecțiuni precum anemie, infecții respiratorii sau urinare, diaree infecțioasă, boala refluxului gastroesofagian, diabet zaharat sau cardiomiopatie ischemică pot fi tratate prin spitalizare de zi gratuită pentru neasigurați.
Consultații de urgență la domiciliu
Românii fără asigurare medicală pot primi consultații de urgență la domiciliu pentru probleme ușoare, care nu pun viața în pericol („cod verde”). Serviciile includ deplasarea echipajului medical la domiciliu și, dacă este necesar, transportul pacientului la spital sau la centrul de dializă.
În cazul unei urgențe, internarea într-un spital public este gratuită până când starea pacientului se stabilizează. După această etapă, continuare aa spitalizării trebuie plătită de pacient.
Servicii de prevenție pentru românii care nu au asigurare medicală
Persoanele neasigurate trebuie să se înscrie pe lista unui medic de familie pentru a beneficia de consultații de prevenție. Adulții între 18 și 39 de ani pot primi o consultație anuală, iar cei peste 40 de ani până la trei consultații pe an, în funcție de istoricul medical.
„Adulții între 18 și 39 de ani pot primi, o dată pe an, o consultație gratuită pentru evaluarea riscului individual și pentru consiliere privind factorii de risc – fumat, alimentație, activitate fizică și greutate corporală. Persoanele de 40 de ani și peste pot beneficia anual de până la trei consultații gratuite, pentru evaluare, consiliere și monitorizare”, se mai arată pe pagina Ministerului Sănătății.
Ce se întâmplă în situațiile în care există un diagnostic grav
Dacă medicul de familie suspectează că pacientul ar putea avea o formă de cancer, acesta poate elibera un bilet de trimitere special, marcat cu inițialele „SO”, pentru a confirma sau a infirma suspiciunea.
Pe baza acestui bilet, pacientul poate efectua gratuit analize de laborator, investigații imagistice, precum radiografii și ecografii, și poate fi consultat de un medic specialist în ambulatoriul de specialitate.
În cazurile care necesită monitorizare mai atentă, pacientul poate fi internat temporar în regim de spitalizare de zi, unde va primi investigațiile și tratamentele necesare pentru evaluarea completă a stării sale de sănătate.
Programele naționale de sănătate
Pacienții neasigurați incluși în programele naționale, precum prevenirea HIV/SIDA sau a tuberculozei, beneficiază de servicii medicale complete, medicamente și dispozitive medicale până la vindecarea afecțiunii.
Alte programe naționale oferă aceleași beneficii pentru afecțiunile tratate, completate de serviciile de bază și pachetul minimal din sistemul public de sănătate.
