Respirația nu pare să influențeze doar ritmul corpului, ci și felul în care funcționează creierul. Potrivit unui studiu publicat în JNeurosci și prezentat de News-Medical.net, forma fiecărei respirații umane ar putea acționa ca o „amprentă” distinctă asupra activității cerebrale, cu legături observate în zone implicate în gândire, atenție, memorie și reglarea emoțiilor.
Cercetarea a fost condusă de Eena Kosik-Rose și Bradley Voytek, de la University of California, San Diego, și a analizat modul în care respirațiile individuale, în stare de repaus, se raportează la undele cerebrale. Echipa a folosit date obținute de la pacienți cu epilepsie care aveau implantate electrozi cerebrali în scop terapeutic, ceea ce le-a permis să compare formele complexe ale respirației cu tiparele de activitate neurală din mai multe regiuni ale creierului.
Ce a observat echipa de cercetare
Potrivit autorilor, forma creată de inspirație și expirație s-a corelat cu activitatea neurală răspândită în zone ale creierului asociate cu emoția, motivația, plăcerea, gândirea, atenția și memoria. Studiul sugerează că relația dintre respirație și creier este mai nuanțată decât simpla comparație dintre respirație rapidă sau lentă și efectele asupra stării mentale.
„Fiecare respirație pe care o iei are o amprentă, ca să spunem așa, asupra activității creierului și a stării mentale”, a spus Eena Kosik-Rose, citată în materialul prezentat de Society for Neuroscience și preluat de News-Medical.net.
În loc să trateze respirația doar ca pe un ritm automat al organismului, cercetătorii au urmărit forma concretă a fiecărui ciclu respirator și legătura sa cu oscilațiile neuronale. Concluzia lor este că respirația poate fi relevantă nu doar pentru fiziologie, ci și pentru procese cognitive și emoționale.
De ce contează pentru sănătatea mintală
Autorii studiului spun că aceste rezultate ar putea avea implicații pentru înțelegerea și tratarea unor populații de pacienți cu tulburări neuropsihiatrice. Ideea centrală este că interacțiunile dintre creier și corp ar trebui luate în calcul alături de mecanismele strict cerebrale atunci când sunt evaluate gândirea, atenția sau reglarea emoțiilor.
Studiul nu afirmă că respirația singură determină direct starea mentală, dar indică o asociere între forma respirației și activitatea din rețele cerebrale relevante pentru funcționarea cognitivă. Această perspectivă deschide calea pentru cercetări suplimentare despre modul în care controlul conștient al respirației ar putea influența procesele mentale.
Ce urmează în cercetare
Bradley Voytek a spus că oamenii au un grad remarcabil de control voluntar asupra respirației, care poate fi modificată conștient pentru vorbire sau cântat. Echipa intenționează să testeze dacă schimbarea deliberată a formei respirației poate influența cogniția și sănătatea mintală.
În acest moment, rezultatele arată mai degrabă o legătură biologică interesantă decât o aplicație clinică imediată. Totuși, ele adaugă un argument important în favoarea ideii că respirația și activitatea cerebrală sunt strâns conectate, în moduri mai subtile decât se credea anterior.
Pe scurt: respirația poate fi mai mult decât un gest automat; potrivit acestui studiu, forma fiecărui ciclu respirator se corelează cu tipare unice de activitate cerebrală, iar cercetătorii vor să afle dacă acest control poate fi folosit pentru a influența cogniția și sănătatea mintală.