Există peste 80 de boli autoimune, iar simptomele lor se suprapun adesea, motiv pentru care stabilirea diagnosticului este destul de dificilă, dar nu imposibilă. Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune decât bărbații.
Boala autoimună este caracterizată de agresiunea organismului de propriul sistem imun. În mod normal, sistemul imun ne apără de microorganisme precum bacteriile sau virusurile prin producția sporită de celule albe (leucocite).
În cazul bolilor autoimune, acești „apărători ai organismului” atacă propriile țesuturi, transformându-se în autoanticorpi. Motivul? Din păcate, încă nu se cunoaște cu precizie cauza, dar sunt suspectați anumiți factori de risc: genetici, de mediu, dieta bogată în grăsimi, zahăr, alimente procesate, sexul, rasa și anumite infecții.
Femeile au un risc triplu de a dezvolta boli autoimune în comparație cu bărbații. Iar categoria de vârstă la care debutează boala autoimună este, de regulă, 15-45 de ani.
Boli autoimune des întâlnite: ce simptome dau
Anemia pernicioasa (Biermer)
Anemia pernicioasa (Biermer) este o afecţiune caracterizata prin secreţie inadecvată de factori intrinsec, care determină deficitul de vitamina B12 din cauza unei gastrite atrofice sau unei atrofii gastrice. Factorul intrinsec este o glicoproteină secretată de către celulele gastrice necesară pentru absorbţia vitaminei B 12.
În anemia Biermer au fost identificaţi anticorpi anti factor intrinsec la majoritatea pacienţilor şi anticorpi anticelulă parietală ( anticorpi directionaţi împotriva celulelor care sintetizează factor intrinsec ). Manifestarile clinice cel mai frecvent intâlnite sunt: astenie, paloare, dispnee, parestezii ( din cauza afectarii nervoase ), tulburari gastrointestinale ( inapetenta, greaţă, constipaţie ), scădere ponderală, dificultate la mers. Părul şi unghiile sunt friabile.
Pentru a se stabili cu certitudine diagnosticul este necesară punerea în evidenţă a anemiei şi mai ales a factorului intrinsec scăzut la nivelul sucului gastric.
Aprecierea factorului intrinsec la nivel gastric se face indirect prin intermediul testului Schilling, acesta apreciind capacitatea de absorbţie a vitaminei B 12, la administrarea orală. Tratamentul în anemia Biermer constă în administrare de vitamină B12 pe cale intramusculară.
Poliartrita reumatoidă (PR)
Poliartrita reumatoidă (PR) este o boală inflamatorie sistemică cronică, cea mai frecventă suferinţă reumatică de tip inflamator, caracterizată clinic printr-o suferinţă articulară cu evoluţie deformantă şi distructivă, alături de manifestări generale şi extra-articulare (ex. cutanate – nodulii reumatoizi – cea mai frecventă manifestare extra-articulară, cardiace, pulmonare, oculare).
PR afectează aproximativ 1% din populaţie, femeile de 2-3 ×mai frecvent decât bărbaţii şi debutează la orice vârstă, mai frecvent între 25-50 ani. Simptomele articulare cuprind durerea si redoarea articulară matinală, ce persistă cel puţin o oră. Articulaţiile afectate pot deveni dureroase, cu eritem (roşeaţă), căldură, inflamaţie şi limitarea miscărilor.
Spondilita anchilozantă
Spondilita anchilozantă este o boală cronică inflamatorie, de cauză necunoscută, care afectează în primul rând coloana vertebrala. Boala debutează în jurul decadelor a doua şi a treia de viaţă, prevalenţa fiind de trei ori mai mare la bărbaţi decât la femei.
Simptomele bolii sunt reprezentate de : durere de spate ,joasă dar şi durerea cefei sau a coloanei toracale, redoare matinală a articulaţiilor( imposibilitatea mobilizării acestora ,redoarea se remite după o perioadă de timp în care sunt efectuate exerciţii fizice), pierderea flexibilităţii, sensibilitate osoasă( durere la atingerea profundă).
Lupusul eritematos sistemic
Lupusul eritematos sistemic apare frecvent la femeile tinere, aflate în perioada fertilă şi poate fi indus de administrarea unor anumite medicamente (hidralazina, izoniazida, metildopa etc.).
Simptomele lupusului eritematos sistemic sunt: oboseala intensă, febră şi dureri severe ale muschilor şi articulaţiilor; erupţii pe pielea fetei şi a corpului; sensibilitate extremă la soare; scădere în greutate, confuzie mentală şi durere în piept la respiraţii adânci; ganglioni limfatici măriţi;dureri de cap; circulaţie deficitară la degetele mâinilor şi picioarelor; ulceraţii ale nasului, gâtului şi gurii.
Diagnosticul de lupus se pune pe baza următoarelor criterii: erupţia în formă de fluture peste rădacina nasului şi pe obraji; ulceraţii ale nasului, gurii sau gâtului; dureri şi înţepeniri ale articulaţiilor; teste de laborator: hemoleucograma (indică creşterea celulelor albe în sânge); examen de urină (care poate indica o eventuală afectare renală); prezenţa în sânge a anticorpilor antinucleari (ANA ), anti Ro, anti La.
Sclerodermia sistemică
Sclerodermia sistemică este o boală de etiologie necunoscută şi care se manifestă prin afectarea inflamatorie vasculară a vaselor mici cu apariţia fenomenului Raynaud – înroşirea, albirea şi învineţirea dureroasă a degetelor mâinilor, indurarea pielii de la nivelul degetelor mâinilor şi picioarelor, a feţei, antebraţelor şi gambelor, ulterior putându-se generaliza.
Se însoţeşte de afectarea funcţiei pulmonare, renale, gastrointestinale şi cardiace. Diagnosticul este determinat de aspectul clinic specific.
Diabetul de tip 1
În această afecțiune, numită și diabet juvenil, pentru că debutează în copilărie sau în adolescență, sistemul imun distruge celulele pancreatice care asigură producția de insulină, ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr în sânge, care se manifestă prin sete crescută, scădere în greutate și oboseală pronunțată.
În timp, dacă nu este ținută sub control cu medicație, boala poate duce la afectarea vaselor de sânge, precum și a inimii, rinichilor, ochilor.
Boala inflamatorie intestinală (BII)
Boala inflamatorie intestinală este un termen utilizat pentru a descrie toate afecțiunile autoimune care cauzează inflamația mucoasei intestinale. Fiecare BII afectează părți diferite din tractul gastrointestinal.
Boala Crohn poate afecta orice segment din tractul digestiv, de la gură până la anus. În schimb, colita ulcerativă afectează doar mucoasa intestinului gros (colonul) și rectul. Printre simptomele specifice bolilor inflamatorii intestinale se numără: diareea, prezența sângelui în scaun, durerile abdominale, scăderea ponderală, sindromul de malabsorbție.
Boala Addison
Această boală autoimună afectează glandele suprarenale, cele care produc hormoni precum cortizol, aldosteron și androgeni, cu rol foarte important în organism. Atunci când nivelul de cortizol este scăzut, corpul își face depozite de carbohidrați și glucoză. Deficitul de aldosteron duce la scăderea sodiului în sânge și la acumularea excesivă de potasiu.
Printre simptomele bolii Addison se numără slăbiciunea musculară, oboseala, scăderea în greutate și glicemia scăzută.
Boala Graves
Numită și gușă exoftalmică, boala Graves este caracterizată de producția excesivă de hormoni tiroidieni. Se manifestă prin nervozitate exagerată, ritm cardiac accelerat, intoleranță la căldură, scădere în greutate, ochi bulbucați.
Tiroidita Hashimoto
Această boală autoimună presupune, spre deosebire de boala Graves, o producție mult prea mică de hormoni tiroidieni. Manifestările tiroiditei Hashimoto includ umflarea tiroidei (gât umflat), creștere în greutate, sensibilitate la frig, căderea părului, oboseală.