Care sunt cele mai falsificate alimente din lume. Avertismentul experților

alimente-

foto doc.ro

Care sunt cele mai falsificate alimente din lume. Într-o lume în care consumul de alimente ocupă un loc central în viața noastră de zi cu zi, fenomenul falsificării alimentelor devine tot mai preocupant. Specialiștii avertizează că peste 10% din hrana consumată la nivel global este contrafăcută, punând în pericol sănătatea consumatorilor și economia alimentară.

De la carnea alterată cu substanțe chimice până la uleiul de măsline diluat sau mierea adăugată cu sirop de glucoză, există numeroase produse alimentare susceptibile de falsificare care ajung pe rafturile magazinelor în întreaga lume.

Falsificarea alimentelor a devenit o afacere extrem de profitabilă pentru unii comercianți fără scrupule, care pun în pericol nu doar sănătatea consumatorilor, dar și încrederea acestora în sursele de hrană, notează realitatea.net.

Analizele de laborator arată că există alimente contrafăcute care sunt greu de detectat cu ochiul liber, ceea ce ridică dilema asupra modului în care putem proteja consumatorii și asigura calitatea și autenticitatea alimentelor pe care le consumăm zilnic.

Care sunt cele mai falsificate alimente

Cele mai falsificate alimente din lume sunt uleiul de măsline, mierea, brânza și cafeaua. Experții estimează că aproximativ 10% dintre produsele alimentare din țările dezvoltate sunt contrafăcute. Câteva alimente se regăsesc mai tot timpul pe lista neagră.

Șofranul

Având în vedere că șofranul este un condiment extrem de scump, poate fi deconcertant faptul că firele sale sunt uneori înlocuite cu materiale precum mătasea vopsită. Asta ne privează de gustul, mirosul și culoarea de neegalat ale șofranului. Din păcate, s-ar putea să plătim o sumă mare de bani ca să luăm mătase la pachet.

Peștele

Cel mai simplu mod de falsificare a peștelui este comercializarea unor specii ieftine pe post de somon sau alt tip de peste scump. Somonul sălbatic are un nivel mare de Omega 3, care protejează sistemul cardiovascular.

Nu același lucru este valabil în cazul somonului de cultură sau al păstrăvului curcubeu, specii mai ieftine cu care somonul este înlocuit. Astfel de falsuri pot pune în pericol sănătatea și ne pot zdruncina încrederea în comercianți.

Cafeaua

Cafeaua ar putea fi falsificată în două moduri. Poate fi diluată cu tot felul de amestecuri, mai puțin sănătoase, sau ar putea să nu conțină boabele de cafea pe care le indică eticheta. Cafeaua măcinată poate fi diluată cu grâu, soia, zahăr brun, orz, porumb sau diverse semințe.

Este aproape imposibil de observat acest lucru cu ochiul liber și este foarte problematic pentru cei care au alergii la ingredientele ascunse, cum ar fi grâul sau soia. Mărci populare precum Arabica și Kona sunt adesea falsificate.

Parmezanul

Multe firme pretind, în mod fals, că vând parmezan ras, dar de multe ori, acest lucru s-a dovedit a fi fals. În 2016, Bloomberg News a făcut o investigație asupra mărcilor populare de parmezan ras.

Mierea

Mierea naturală – este un alt aliment des falsificat în industria alimentară. Producția de miere falsă implică de multe ori adăugarea de zahăr, siropuri de glucoză sau alți îndulcitori, într-un demers de a crește volumul produsului și de a reduce costurile.

Uneori, mierea este chiar diluată cu apă sau alte lichide, astfel încât autenticitatea acestui aliment apreciat pentru beneficiile sale sănătoase devine întunecată de practicile neloiale.

Vinul

Vinul – unul dintre cele mai apreciate băuturi din întreaga lume, este un alt aliment vulnerabil la falsificare. Producătorii necinstiți recurg la diluarea vinului cu alte lichide, cum ar fi apa sau alte băuturi alcoolice mai ieftine, pentru a obține un produs mai accesibil.

Uneori, compoziția vinurilor falsificate poate să conțină și aditivi chimici sau coloranți artificiali, compromițând autenticitatea și calitatea băuturii.

Cum ne dăm seama că un aliment este falsificat

Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție.

Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere.

Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.

„Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”

spune cunoscuta nutriționistă Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.
Exit mobile version