Alegerile anticipate, scenariu respins până acum de președintele Nicușor Dan, apar tot mai des în discursul partidelor după aproape 50 de zile de blocaj politic și după eșecul negocierilor de la Cotroceni. Cum nicio formulă de guvernare nu reușește să strângă o majoritate, PSD, PNL, USR și AUR încep să transmită mesaje care amintesc mai degrabă de o campanie electorală decât de negocieri pentru formarea unui Executiv.
Blocajul politic alimentează discuțiile despre alegeri anticipate
Deși anticipatele rămân o variantă de ultimă instanță și presupun o procedură constituțională complicată, ele nu mai par un scenariu exclus din calculele politice. Iată în ce condiții s-ar putea ajunge la dizolvarea Parlamentului și când ar putea fi organizat un nou scrutin.
Blocajul politic s-a adâncit după ce discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și liderii principalelor partide nu au dus la o soluție pentru formarea unui nou Guvern. Pe masă au fost, în ultimele zile, variante concurente: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier, și o formulă PNL-USR-UDMR cu Siegfried Mureșan. Niciuna nu pare, în acest moment, să poată strânge o majoritate clară, scrie Mediafax.
În acest context, mesajele partidelor s-au schimbat vizibil. PSD transmite că nu mai înaintează o altă propunere și că nu se teme de votul cetățenilor. PNL, USR și UDMR încearcă să se repoziționeze în jurul unei formule proprii de guvernare, în timp ce AUR vorbește tot mai apăsat despre alegeri anticipate și cere preluarea guvernării. Chiar dacă președintele continuă să considere anticipatele o soluție riscantă, logica politică pare să alunece spre un nou test electoral.
Cum se poate ajunge la alegeri anticipate
Constituția nu permite dizolvarea Parlamentului imediat, doar pentru că partidele nu se înțeleg. Procedura este una complicată și presupune mai mulți pași.
Constituția spune că președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă nu s-a acordat votul de încredere „în termen de 60 de zile de la prima solicitare” și după cel puțin două solicitări respinse.
După ce Guvernul Veștea a fost deja respins în Parlament, România are deja consumată una dintre cele două învestituri eșuate care pot deschide drumul spre dizolvarea Legislativului.
Dacă Parlamentul respinge și a doua solicitarea de învestitură, președintele poate lua în calcul dizolvarea Parlamentului.
Chiar și atunci, dizolvarea nu este automată. Constituția spune că președintele „poate” să dizolve Parlamentul, nu că este obligat. Înainte de o asemenea decizie, el trebuie să consulte președinții Camerei Deputaților și Senatului, precum și liderii grupurilor parlamentare.
În plus trebuie să treacă 60 de zile de la prima încercare de învestitură eșuată în Parlament.
Cât de repede s-ar putea ajunge la vot
Dacă actualul blocaj continuă și dacă următoarea propunere de premier este respinsă în Parlament, fereastra constituțională pentru dizolvarea Parlamentului s-ar putea deschide abia spre a doua parte a verii, în jur de 13 august, în funcție de momentul de la care este calculată prima solicitare formală de învestitură.
După dizolvarea Parlamentului, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni. Asta înseamnă că, într-un scenariu în care decizia de dizolvare ar fi luată spre finalul verii, scrutinul ar ajunge cel mai probabil în toamnă în septembrie sau chiar octombrie.
În practică, organizarea unor alegeri în plină vară este foarte puțin probabilă. România nu are tradiția unor scrutine naționale importante în lunile de concedii, când prezența la vot poate fi afectată, iar partidele au nevoie de timp pentru campanie, liste, alianțe și organizare în teritoriu.
Anticipatele, soluție sau risc
Alegerile anticipate ar putea clarifica raportul real de forțe din Parlament, dar nu garantează automat o majoritate mai stabilă. În funcție de rezultat, România ar putea ajunge fie la o nouă formulă de guvernare, fie la un Parlament la fel de fragmentat, dar cu tensiuni și mai mari între partide.
