Alexandru Nazare a ieșit cu un mesaj care încearcă să împace două realități greu de armonizat: așteptările sociale și constrângerile bugetare. Ministrul desemnat al Finanțelor a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite ale Parlamentului pentru a prelua portofoliul în viitorul Guvern Veștea, iar discuțiile din audieri au atins teme sensibile pentru milioane de oameni: pensiile, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru mame, TVA și riscul fiscal al României. Potrivit relatării Capital.ro, votul din comisiile de specialitate a fost de 22 pentru, 16 împotrivă, doi abțineri și doi parlamentari prezenți care nu și-au exprimat votul.
Presiune pe buget, promisiuni prudente
În centrul declarațiilor sale s-a aflat ideea că statul trebuie să evite decizii care ar putea slăbi încrederea investitorilor sau împinge România spre categoria „junk”, adică zona nerecomandată investițiilor. Nazare a spus că a discutat și cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, înainte de a accepta să rămână la Finanțe, iar mesajul transmis a fost unul de prudență fiscală, nu de relaxare rapidă a cheltuielilor.
Pensiile: spațiu pentru indexare, dar nu fără calcule
Întrebarea care revine de fiecare dată când bugetul este sub presiune este aceeași: există bani pentru pensii mai mari? Potrivit lui Alexandru Nazare, răspunsul nu este negativ, dar nici simplu. El a afirmat că România își permite o indexare a pensiilor, însă „cu un procent prudent”, formulare care sugerează că orice ajustare va depinde de execuția bugetară și de spațiul fiscal disponibil.
Mesajul are greutate mai ales într-un moment în care guvernarea încearcă să transmită că nu abandonează complet așteptările sociale, dar nici nu poate promite majorări fără acoperire. În practică, indexarea pensiilor rămâne una dintre cele mai sensibile decizii ale oricărui executiv: ea are impact direct asupra veniturilor pensionarilor, dar și asupra deficitului, care rămâne un indicator urmărit atent de piețele financiare și de agențiile de rating. Capital.ro notează că Standard & Poor’s a reconfirmat recent ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectiva cunoscută de pe piață.
CASS pentru mame, mutată spre rectificarea bugetară
Un alt subiect discutat în audieri a fost eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mame. Nazare nu a exclus tema, dar a indicat că ea va fi analizată ulterior, la rectificarea bugetară. Formula folosită de ministrul desemnat, „Le judecăm la rectificare”, arată că subiectul nu este închis, însă nici asumat imediat.
În termeni politici, această amânare spune ceva important: măsurile cu impact social sunt păstrate pe masă, dar sunt împinse într-un moment în care Guvernul va avea o imagine mai clară asupra veniturilor și cheltuielilor. Pentru beneficiari, asta înseamnă incertitudine. Pentru Finanțe, înseamnă timp câștigat pentru a vedea dacă există loc în buget pentru o astfel de decizie.
TVA-ul rămâne un test pentru echilibrul fiscal
Nazare a clarificat și discuțiile privind TVA. Potrivit acestuia, reducerea TVA la alimente și medicamente nu figurează în Programul de guvernare și nu este o măsură pregătită în acest moment. În schimb, el a transmis că TVA pentru HoReCa nu va crește, după ce în 2025 a existat o dezbatere dificilă privind posibilitatea majorării la 21%.
Acest punct este relevant nu doar pentru industria ospitalității, ci și pentru modul în care viitorul Executiv își va construi relația cu sectoarele economice vulnerabile la schimbări fiscale. Menținerea cotei pentru HoReCa sugerează că Guvernul caută să evite șocuri într-un domeniu care depinde mult de consum, sezonalitate și încrederea publicului.
Ce transmite, de fapt, mesajul lui Nazare
Dincolo de formulele tehnice, audierile lui Alexandru Nazare conturează un posibil stil de guvernare: promisiuni limitate, ajustări graduale și atenție la semnalele externe. Într-o economie în care deficitul bugetar și ratingul suveran sunt urmărite cu atenție, fiecare măsură socială trebuie cântărită nu doar prin efectul ei imediat, ci și prin costul pe termen mediu.
De aceea, veștile despre pensii și CASS nu sunt nici un „da” definitiv, nici un „nu” categoric. Sunt mai degrabă semne că viitorul Minister al Finanțelor vrea să păstreze deschise opțiunile, dar să le lege de rectificare, de execuția bugetară și de presiunea de a menține România în zona de încredere a investitorilor. Pentru public, asta înseamnă că deciziile importante nu vor veni din declarații spectaculoase, ci din calcule reci, făcute sub constrângere.
