Alegeri prezidențiale 2024. Deocamdată cursa pentru Palatul Cotroceni este una fără candidați oficiali, însă partidele vor trebui să-și desemneze în curând aspiranții la funcția de președinte al României.
La finele anului viitor, Klaus Iohannis își va fi terminat cel de-al doilea mandat de șef al statului, astfel că la Crăciunul viitor românii vor avea un alt președinte.
Cei mai probabili candidați ai partidelor pentru Cotroceni
Deși până acum principalele partide au evitat să anunțe în mod oficial candidații pentru prima funcție în stat, este probabil ca unii lideri de partide să se regăsească pe buletinele de vot de la alegerile prezidențiale. Nu este exclusă însă nici apariția unor candidați surpriză, cum a fost cazul și la alte alegeri prezidențiale.
Social-democrații au avut întotdeauna drept candidat pentru funcția de președinte pe șeful partidului, astfel că Marcel Ciolacu pare candidatul cel mai probabil al PSD.
Însă o altă tradiție a social-democraților este că perdantul este înlăturat fără milă de la conducerea partidului. Doar Ion Iliescu a fost cruțat în 1996, după ce a pierdut alegerile în fața lui Emil Constantinescu. Victor Ponta a reușit să amâne acest deznodământ excluzându-i preventiv din partid pe Mircea Geoană și Marian Vanghelie.
În aceste condiții, nu este surprinzător că Ciolacu nu pare foarte nerăbdător să se arunce în cursă. În luna martie, evoca posibilitatea unei alianțe electorale cu PNL, cu un tandem de candidați: un social-democrat pentru președinție, un liberal pentru funcția de prim-ministru. Însă liberalii nu au fost dispuși să renunțe la funcția de președinte astfel că discuțiile liderilor celor două partide nu au dus la nici un rezultat concret.
Ulterior, Ciolacu a evocat posibilitatea unui candidat care să provină din afara partidului, deși este greu de spus cât de serioasă este această posibilitate, mai ales că premierul nu a exclus până acum candidatura sa.
„Pentru viitorul candidat putem să acceptăm chiar și o personalitate din afara partidului PSD. Peste tot în lume, marii intelectuali, marii artiști au fost social-democrați, oameni de stânga. Trebuie să revenim la aceste valori”,
spunea liderul PSD, în luna octombrie, la Antena 3.
Printre posibilii candidați, Marcel Ciolacu l-a pomenit chiar pe președintele Academiei, istoricul Ioan Aurel Pop.
„E o încântare să vorbești cu el. E om de stânga care gândește complet”,
a spus Ciolacu.
Însă gradul de probabilitate al acestei variante este redus din moment ce chiar președintele PSD a recunoscut că nici măcar nu a evocat posibilitatea candidaturii în discuția cu Pop.
Candidatul PNL pare ca și desemnat, fiind vorba de Nicolae Ciucă
Deși nu există încă o decizie oficială, o serie lungă de liberali proeminenți l-au nominalizat pe Ciucă drept cel mai probabil candidat al partidului.
„Îl avem pe Nicolae Ciucă, un om care toată viaţa lui a servit România şi alţi preşedinţi de partid despre care nu ştim nimic, despre un George Simion care n-a muncit în viaţa lui şi nu a avut carte de muncă, despre un domnul Ciolacu care are şi el nişte goluri în CV”,
spunea Dan Motreanu, la începutul acestei luni.
Însă există o mare necunoscută pentru viitorul politic al lui Ciucă, anume rezultatele de la alegerile europarlamentare de la anul. Alegerile pentru PE din 2014 au reprezentat sfârșitul carierei politice pentru Crin Antonescu, deși acesta era de mai mulți ani candidatul dat ca cert al PNL.
Însă scorul slab obținut de liberali, l-au forțat pe Antonescu să demisioneze de la șefia partidului și apoi să piardă desemnarea pentru prezidențiale în favoarea lui Iohannis.
Lista lungă de candidați ai AUR
George Simion pare că ține strâns frâiele AUR, însă nici el nu pare 100% dispus să-și asume candidatura. Pe 23 iulie, Simion afirma că, în afara de el, sunt mai mulți potențiali candidați, atât din partid, cât și din afara lui, care ar putea să aibă susținerea AUR la scrutinul prezidențial: Claudiu Târziu, Cristian Terheş, Gheorghe Piperea, Ioan Aurel Pop, Mircea Diaconu, Andrei Marga.
„Candidatul AUR pentru alegerile prezidenţiale va fi anunţat imediat după ce se termină alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 pentru a vedea dacă avem sprijinul populaţiei pentru a da viitorul preşedinte al României. Nu vrem să fim o unealtă în mâna PSD-ului care să se folosească de noi doar pentru a repeta scenariul Iliescu-Vadim din 2000. Cred că de data asta românii nu îl vor mai vota pe Iliescu. Cred că românii s-au trezit”,
spunea Simion.
Tot cu acea ocazie, liderul AUR afirma că viitorul candidat va fi desemnat și în funcție de adversarii pe care-i avea în campania electorală. Deocamdată, este greu de anticipat care va fi decizia finală.
O candidatură a lui Simion ar putea să mobilizeze la urne electoratul conservator-naționalist, însă o personalitate din afara partidului ar face posibilă și obținerea altor segmente de electorat decât votanții AUR.
Șoșoacă – o candidatură certă
Dacă printre posibilii candidați este unul cert acela este senatorul Diana Șoșoacă. Practic, este singura personalitate cunoscută din partidul pe care-l conduce, SOS România.
De asemenea, un sondaj INSCOP publicat la începutul lunii o cota pe Șoșoacă cu 19,1% din intențiile de vot, peste Simion și Ciucă, fiind depășită doar de Marcel Ciolacu.
Senatoarea nici nu și-a ascuns intenția de a candida, invocând chiar presupuse sondaje trimestriale făcute de SRI, după care ar fi pe primul loc.
Mircea Geoană se decide în iulie
Una dintre marile necunoscute ale prezidențialelor din 2024 este dacă Mircea Geoană va apărea pe lista de candidați și mai ales în ce postură: independent sau susținut de PSD?
Geoană a tatonat terenul de mai multe luni privind o posibilă candidatură, iar acum este în stadiul în care nu neagă că s-ar gândi la această eventualitate.
„Nu m-am hotărât încă”, a spus secretarul general adjunct al NATO la recenta lansare a cărții sale. El a precizat că decizia finală o va lua după summit-ul NATO de la Washington, care va acea loc în luna iulie.
