Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea ca Europa să fie reprezentată direct în eventualele negocieri cu Rusia, sugerând că Franța, Germania și Regatul Unit ar putea acționa împreună în formatul E3. În aceeași discuție, el a menționat și Turcia, precum și partenerii nordici, ca posibili actori capabili să joace un rol de mediator sau de reprezentare europeană.
Europa caută un loc la masa negocierilor
Potrivit declarațiilor făcute de Zelenski într-un interviu pentru Face the Nation, întrebarea nu este doar cine stă la masă, ci și ce fel de presiune poate fi menținută asupra Moscovei pentru ca Ucraina să intre în negocieri dintr-o poziție mai bună. Mesajul său vine într-un moment în care Kievul și aliații săi europeni încearcă să evite scenariul în care viitorul războiului este discutat fără participarea directă a Europei.
Volodimir Zelenski propune un rol european în negocierile cu Rusia
Declarațiile lui Zelenski apar la scurt timp după ce Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a spus că blocul comunitar nu poate fi un mediator neutru în fața lui Vladimir Putin. Argumentul ei a fost că Uniunea Europeană a susținut Ucraina încă de la începutul invaziei ruse, ceea ce face dificilă poziționarea sa ca intermediar imparțial.
În acest context, liderul ucrainean pare să caute o formulă practică, nu una pur simbolică. E3, formatul care reunește Franța, Germania și Regatul Unit, ar putea oferi o soluție politică de compromis, în timp ce Turcia este prezentată ca un actor care a dorit constant să joace rolul de mediator. Zelenski a mai spus că și statele nordice sunt parteneri de încredere, sugerând că discuția despre reprezentarea Europei rămâne deschisă.
Presiunea asupra Rusiei rămâne cheia
Dincolo de arhitectura diplomatică, Zelenski insistă că esențială este presiunea exercitată asupra Kremlinului. El a afirmat că Rusia trebuie să fie pregătită pentru dialog, dar a legat orice progres de presiunea internă asupra lui Putin și de sancțiunile americane și europene. În opinia sa, ridicarea restricțiilor ar ajuta industria de apărare rusă, nu populația civilă sau stabilitatea piețelor globale.
Președintele ucrainean a susținut și că nu au apărut efecte majore pe piețele energetice după relaxarea unor sancțiuni, argumentând că ponderea petrolului rusesc în oferta globală este de doar 5%. Mesajul său este clar: dialogul nu trebuie confundat cu slăbirea instrumentelor de presiune. În lectura Kievului, negocierile au sens doar dacă Moscova simte costul continuării războiului.
Un calendar diplomatic tot mai strâns
Zelenski a spus că Ucraina vrea o soluție diplomatică înainte de iarna viitoare, deși a recunoscut indirect că acest obiectiv depinde de evoluțiile politice și militare din lunile următoare. El a remarcat că discuțiile susținute de Statele Unite sunt blocate de mai bine de două luni, în timp ce atenția administrației Trump s-a mutat în mare parte spre conflictul cu Iranul.
În același timp, liderul de la Kiev a transmis că Rusia pierde teren pe front, fără a oferi în acest material cifre suplimentare. Pentru Ucraina, această combinație între presiunea militară și cea diplomatică pare să fie cheia: nu o încetare a focului obținută în grabă, ci o negociere în care Moscova să nu poată dicta condițiile.
Apărarea aeriană și testul pentru NATO
Interviul a inclus și un mesaj adresat aliaților occidentali privind apărarea aeriană. Zelenski a spus că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești, inclusiv atunci când acestea se îndreaptă spre alte țări, precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice. El a menționat și explozia unui dron rusesc care a lovit vineri o clădire rezidențială din Galați, în România, ca exemplu al riscurilor care depășesc granițele Ucrainei.
În lectura sa, Rusia folosește dronele pentru a testa reacția NATO și pentru a transmite un mesaj politic: să nu fie ajutată Ucraina. Zelenski a cerut o reacție mai fermă din partea unei Alianțe unite și a sugerat că Moscova urmărește nu doar capacitatea de interceptare a Ucrainei, ci și rezistența sistemelor de apărare ale statelor de la frontiera estică a NATO.
Sprijinul american, încă esențial
Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina are nevoie de sprijinul Statelor Unite până când Europa va putea produce propriul sistem antibalistic. El a afirmat că 60 sau 65 de rachete antibalistice pe lună nu sunt suficiente în raport cu provocările actuale și a cerut din nou licențe americane pentru producția de rachete Patriot în Ucraina.
Mesajul general al lui Zelenski este unul de continuitate strategică: Europa trebuie să fie prezentă în negocieri, dar nu în locul Ucrainei; dialogul cu Rusia este necesar, dar nu însoțit de relaxarea sancțiunilor; iar securitatea continentului depinde încă de cooperarea transatlantică. Într-un război care a depășit de mult granițele Ucrainei, întrebarea nu mai este doar cine vorbește cu Moscova, ci cine poate susține o pace care să nu fie doar o pauză între două crize.
