Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu spune că nu este momentul pentru o creștere a dobânzii cheie, în contextul în care Banca Națională a României se reunește vineri în ședință de politică monetară. Într-un articol publicat pe blogul personal și citat de Economedia.ro, Marinescu susține că o înăsprire a condițiilor monetare ar putea fi prematură în raport cu evoluția inflației și a economiei.
El afirmă că efectele unei eventuale majorări a dobânzii se văd cu întârziere și s-ar putea suprapune, în mod contrar, peste o eventuală temperare a presiunilor inflaționiste. Viceguvernatorul avertizează și că o reacție mecanică la șocurile de preț ar putea afecta atât economia, cât și credibilitatea politicii monetare.
Mesaj de prudență înaintea ședinței BNR
Marinescu spune că, în actualul context fiscal-bugetar, politica monetară trebuie să evite să „pună sare pe rană” printr-o creștere a dobânzii de referință ca răspuns la primele șocuri de ofertă. În opinia sa, BNR a urmat până acum o abordare de tip „wait-and-see condiționat”, iar această linie ar putea continua și în perioada următoare.
Viceguvernatorul leagă această poziție de faptul că banca centrală a decis și în aprilie să mențină rata dobânzii de politică monetară, în pofida revizuirii în sus a traiectoriei inflației pentru lunile următoare. El spune că, în condițiile actuale, o intervenție acum ar putea deveni nepotrivită dacă tensiunile externe se reduc relativ repede.
Inflația, consumul și riscurile pentru creșterea economică
În analiza sa, viceguvernatorul BNR afirmă că scumpirea combustibililor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu a împins inflația aproape de 10% în martie și că aceasta ar putea trece pragul de 10% în aprilie. El mai spune că perspectivele pentru lunile următoare rămân dificile, în condițiile în care traficul petrolierelor din Golful Persic este încă afectat.
Marinescu avertizează că prețurile ridicate la energie ar putea menține presiunile inflaționiste pentru mai multe trimestre, inclusiv prin efecte de runda a doua. În același timp, el notează că plafonarea prețului de achiziție a gazului din producție internă pentru consumatorii casnici oferă o contrapondere parțială.
Viceguvernatorul mai spune că o creștere a dobânzii de politică monetară, ca răspuns la ceea ce numește „inflația Ormuz”, ar putea fi dăunătoare pentru economie și pentru credibilitatea politicii monetare. În același timp, el susține că și relaxarea monetară făcută prea devreme ar putea fi riscantă dacă dezinflația nu se consolidează suficient.
Context fiscal și economic dificil
Marinescu pune accent și pe contextul intern, pe care îl descrie drept unul complicat, marcat de ajustarea deficitului bugetar, de un deficit de cerere adâncit și de instabilitate politică recentă. El afirmă că România se confruntă cu inflație ridicată, creștere economică modestă și dezechilibre persistente, iar acestea se reflectă și în costurile de finanțare.
În textul său, viceguvernatorul arată că România a cheltuit în 2025 2,8% din PIB pentru dobânzile aferente datoriei publice, aproape dublu față de acum patru ani, iar în bugetul pentru 2026 aceste cheltuieli sunt estimate la 3% din PIB. El spune că, în acest cadru, consolidarea fiscală rămâne prioritară și că investițiile trebuie implementate eficient și la timp.
Mesajul transmis înaintea ședinței de politică monetară de vineri este unul de prudență: BNR ar putea alege, cel puțin pentru moment, să nu schimbe dobânda-cheie, în condițiile în care riscurile inflaționiste și cele de încetinire economică se suprapun.
