Săptămâna aceasta este așteptată o primă decizie a judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR), care analizează mai multe prevederi din legea pensiilor. Printre articolele contestate se numără cele care reglementează formula de recalculare aplicată de la 1 septembrie 2024, precum și valoarea punctului de referință utilizat la stabilirea drepturilor de pensie.
Pensiile din România, în atenția CCR
Noua lege a pensiilor, cu numărul 360/2023, a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Odată cu aplicarea acesteia, pensiile au fost recalculate potrivit unei formule noi, care a introdus modificări importante în modul de stabilire a sumelor acordate beneficiarilor.
Una dintre principalele noutăți a fost introducerea punctelor de stabilitate, acordate pensionarilor care au realizat mai mult de 25 de ani de muncă. Aceste puncte suplimentare au fost concepute pentru a recompensa perioadele mai lungi de activitate profesională.
Totodată, noua formulă a renunțat la utilizarea punctului de pensie, care ajunsese la valoarea de 2.032 de lei în calculul pensiilor, și a introdus punctul de referință, stabilit la 81 de lei. Acesta reprezintă un element esențial în determinarea cuantumului pensiei potrivit noilor reguli.
Cum se calculează pensiile potrivit noii legi
Formula de calcul ia în considerare punctele de contributivitate, punctele de stabilitate și punctele aferente perioadelor asimilate, precum serviciul militar sau studiile universitare, în condițiile prevăzute de lege. Totalul punctelor obținute se înmulțește cu valoarea punctului de referință, de 81 de lei.
Schimbările introduse prin noua lege nu au fost acceptate de toți pensionarii. O parte dintre aceștia au contestat deciziile de recalculare în instanță și au solicitat verificarea legalității prevederilor care au stat la baza stabilirii pensiilor.
În urma acestor demersuri, mai multe tribunale au sesizat Curtea Constituțională pentru a obține clarificări cu privire la constituționalitatea unor articole din Legea nr. 360/2023. Sesizările vizează dispoziții care reglementează atât formula de calcul, cât și alte aspecte referitoare la drepturile de pensie.
Potrivit informațiilor prezentate în legătură cu aceste dosare, pe rolul CCR s-au acumulat aproape 5.000 de cauze care au legătură cu prevederile contestate. Judecătorii constituționali trebuie să analizeze dacă articolele indicate în sesizări respectă sau nu dispozițiile Constituției.
Ce articole din legea pensiilor sunt analizate de CCR
Printre prevederile care fac obiectul sesizărilor se află mai multe articole din Legea nr. 360/2023, invocate în dosare distincte. În primul dosar sunt menționate articolul 144, alineatele 1, 2 și 6, articolul 83, alineatul 1, articolul 84, alineatul 1, articolul 85, alineatul 3, precum și articolul 88, alineatul 1, litera b.
În cel de-al doilea dosar sunt contestate articolele 85, 127 și 144 din aceeași lege. Aceste prevederi privesc aspecte diferite ale sistemului public de pensii, inclusiv recalcularea drepturilor și posibilitatea contestării deciziilor emise de casele de pensii.
Potrivit calendarului prezentat, joi, judecătorii CCR urmează să analizeze articolele contestate, printre care se numără cele care reglementează formula de recalculare, valoarea punctului de referință și anumite proceduri referitoare la pensii.
Articolele 83 și 85 se referă la stabilirea și recalcularea pensiilor potrivit noilor reguli. Acestea se află printre prevederile invocate în numeroasele dosare ajunse la Curtea Constituțională, în urma nemulțumirilor unor pensionari față de rezultatele recalculării.
Valoarea punctului de referință și contestarea deciziilor de pensionare
Un alt articol vizat este articolul 84 din Legea nr. 360/2023, care stabilește valoarea punctului de referință, utilizat la calcularea pensiei. În prezent, valoarea indicată este de 81 de lei, iar modul în care a fost stabilită această valoare se numără printre aspectele contestate de pensionari.
În sesizările ajunse la CCR apare și articolul 144, care se referă la pensiile anticipate. Analiza acestuia vizează dispozițiile legale aplicabile acestei categorii de pensii, potrivit prevederilor cuprinse în noua lege.
De asemenea, articolul 127 reglementează posibilitatea contestării deciziilor emise de casele teritoriale de pensii. Textul legal prevede: „Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă”.
Acest termen este relevant pentru pensionarii care doresc să conteste deciziile primite de la casele de pensii, procedura fiind prevăzută expres de lege. Articolul se numără printre dispozițiile a căror constituționalitate a fost pusă în discuție în sesizările înaintate Curții.
Ce efecte poate avea o decizie de neconstituționalitate
Decizia judecătorilor constituționali poate avea efecte asupra aplicării prevederilor contestate, în funcție de soluția pronunțată și de dispozițiile legale vizate. Dacă CCR constată că un articol este neconstituțional, acesta nu mai poate fi aplicat în condițiile prevăzute de Constituție și de legislația referitoare la efectele deciziilor Curții.
Prevederile analizate sunt importante pentru pensionari deoarece vizează elemente care influențează calcularea pensiilor, de la formula de recalculare și punctele luate în considerare până la valoarea punctului de referință și procedurile de contestare a deciziilor.
Judecătorii CCR urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor cuprinse în sesizările aflate pe rolul Curții, în condițiile stabilite de procedura constituțională, potrivit newsweek.
