Executivul a decis ca platforma Reges-Online să devină obligatorie abia de la 1 ianuarie 2026, prelungind cu un an termenul de tranziție. Autoritățile invocă necesitatea unei perioade suplimentare pentru stabilizarea sistemului și pentru a evita blocajele în raportările angajatorilor și accesul salariaților la datele lor de muncă.
Guvernul a decis să prelungească termenul pentru trecerea de la Revisal la noua platformă Reges-Online, stabilind ca data limită 1 ianuarie 2026, scrie capital.ro.
Trecerea de la Revisal la Reges Online, amânată. Care este noua dată limită
Hotărârea a fost adoptată în ședința de joi, 18 septembrie 2025, iar motivul oficial invocat ține de nevoia de a asigura stabilitatea tehnică a sistemului și o tranziție fără blocaje pentru angajatori și salariați.
Pentru companii, acest răgaz de un an înseamnă timp suplimentar pentru integrarea fluxurilor interne cu platforma electronică, pentru testarea accesului și pentru pregătirea personalului din departamentele de resurse umane.
Amânarea limitează riscul unor sancțiuni cauzate de erori tehnice sau întârzieri în autorizarea conturilor și le permite angajatorilor să-și organizeze etapizat migrarea, fără presiunea de la final de an, atunci când sunt frecvente angajările și modificările contractuale.
Totuși, firmele care au întârziat pregătirile nu mai pot invoca lipsa de timp: anul 2025 devine an de conformare accelerată, cu verificarea datelor, standardizarea proceselor și simulări complete înainte de termenul-limită.
Pentru angajați, decizia are avantajul de a evita suprapunerea a două sisteme în perioada de vârf a schimbărilor salariale și a angajărilor.
Accesul online la istoricul de muncă și la extrasele din registru rămâne o prioritate, dar generalizarea acestuia va avea loc abia după 1 ianuarie 2026. Până atunci, salariații ar trebui informați de către angajatori prin ce canal se fac actualizările și care sunt termenele de operare, pentru a preveni neînțelegeri privind vechimea sau suspendările contractuale.
Avantajele administrației
Amânarea oferă timp suplimentar pentru consolidarea infrastructurii, conectarea cu bazele de date naționale și publicarea unor ghiduri de utilizare. Totodată, permite calibrarea relației dintre Inspecția Muncii, angajatori și furnizorii de software, astfel încât raportările în timp real să fie funcționale la „ora zero”. Însă termenul împins înainte poate încuraja și amânarea pregătirilor.
Lipsa curățării datelor, testele insuficiente pe fluxuri reale și neclaritatea rolurilor de acces pot duce la costuri suplimentare după 2026. În special companiile cu un volum ridicat de operațiuni HR riscă eforturi duble dacă nu-și aliniază la timp aplicațiile și procedurile interne la cerințele Reges-Online.
Ce ar trebui făcut până la final de 2025
Specialiștii recomandă ca fiecare companie să desemneze un responsabil de proiect, să inventarieze toate tipurile de evenimente de personal ce trebuie raportate, să revizuiască termenele de transmitere și să organizeze sesiuni de instruire cu scenarii practice.
De asemenea, este esențială validarea identităților digitale și a drepturilor de acces, precum și testarea exporturilor și importurilor din aplicațiile existente, pentru a evita blocaje la începutul lui ianuarie 2026.
Dacă procesul de migrare se desfășoară corect, Reges-Online poate aduce beneficii reale: reducerea timpului de procesare a angajărilor, trasabilitate completă și acces rapid al salariaților la documente privind vechimea. În caz contrar, România riscă un nou „duș rece” de la 1 ianuarie 2026, moment în care disciplina raportărilor devine obligatorie, iar toleranța pentru erori va fi mult mai mică.
