Spațiul Schengen intră din nou într-o perioadă de tensiune, după ce criza din Ceuta a împins statele membre ale Uniunii Europene să redeschidă discuția despre controalele la frontiere, redistribuirea migranților și noile mecanisme de returnare. Potrivit unei analize citate de Euronews, tema va domina dezbaterile din această toamnă, iar liderii UE sunt așteptați să revină asupra subiectului în octombrie, la Consiliul European de la Bruxelles.
Schengen, prins între migrație și presiunea politică
Presiunea a crescut după ce, pe 30 iulie, peste 70.000 de migranți au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta într-o singură zi, un număr care a depășit totalul celorlalte intrări neregulamentare înregistrate la frontierele europene de la începutul anului 2026. Evenimentul a declanșat o criză politică în Spania și a pus în alertă mai multe capitale europene.
Controale reintroduse și reacții în lanț
Primul efect vizibil s-a produs chiar asupra liberei circulații în interiorul UE. După criza din Ceuta, Italia a reintrodus pentru o lună controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania. În paralel, Danemarca și Finlanda au cerut suspendarea temporară a Spaniei din spațiul Schengen, în timp ce Madridul a răspuns cu o măsură similară împotriva Italiei.
Spania a reintrodus controalele la frontieră până la 7 septembrie, iar la finalul lunii cele două țări au decis să prelungească măsura cu încă 15 zile. În total, nouă țări ale UE – Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Țările de Jos, Polonia, Franța și Suedia – precum și Norvegia au reintrodus temporar controale la frontiere, invocând preocupări legate de migrația neregulamentară sau amenințări teroriste.
Statele membre pot reintroduce unilateral controale temporare și punctuale pentru o perioadă de până la șase luni, care poate fi prelungită până la doi ani, din motive de securitate. Măsura a devenit recurentă încă din 2015, odată cu criza refugiaților, iar discuția actuală arată cât de fragil rămâne echilibrul dintre libera circulație și controlul frontierelor externe.
Solidaritatea europeană, testată de migrație
În cadrul unei reuniuni online extraordinare desfășurate la Bruxelles la începutul lunii august, miniștrii de interne ai UE au discutat viitorul liberei circulații. Douăzeci și două de guverne au spus că vor lua în calcul toate „măsurile necesare” pentru „protejarea ordinii publice și abordarea riscurilor generate de deplasările secundare [ale migranților]”, formulare care lasă deschisă posibilitatea extinderii controalelor la frontiere sau a consolidării celor existente.
Davide Colombi, cercetător în domeniul migrației la think tank-ul CEPS din Bruxelles, a spus pentru Euronews că „sistemul Schengen a devenit una dintre principalele victime ale dinamicii politice interne și ale preocupărilor statelor membre legate de migrație”. Comisia Europeană, a adăugat el, a ales deocamdată calea diplomatică în loc să conteste reintroducerea controalelor prin mijloace juridice.
Disputa a scos la iveală și limitele noului Pact UE
Disputa a scos la iveală și limitele noului Pact UE privind migrația și azilul, intrat în vigoare la 12 iunie. Regulile prevăd un mecanism obligatoriu de solidaritate, prin care statele membre trebuie să aleagă între relocarea unui număr de solicitanți de azil, plata unei contribuții financiare sau finanțarea personalului și a altor costuri operaționale.
Redistribuirea migranților rămâne însă punctul cel mai sensibil. Guvernele au redus semnificativ numărul persoanelor incluse în mecanism pentru 2026, iar relocările se aplică doar solicitanților de azil și persoanelor deja protejate, nu și majorității migranților marocani care au intrat în Ceuta în iulie și care au fost sau urmează să fie returnați în țara de origine.
Spania figurează totuși printre statele considerate „sub presiune migratorie” și va beneficia de sprijin în acest an. În total, 8.878 de migranți care au solicitat azil în Spania, Italia, Grecia, Cipru și Malta vor fi preluați de alte țări. În același timp, alte state au cerut Italiei să reprimească migranți, iar Roma a solicitat compensații suplimentare pentru persoanele salvate pe mare de nave ale ONG-urilor și debarcate pe țărmurile italiene.
Centrele de returnare, soluție contestată
O altă direcție aflată în discuție este cea a centrelor de returnare din afara Uniunii Europene. Noul regulament european privind returnările, finalizat în iunie, este prezentat drept cel mai strict de până acum și permite statelor membre să trimită persoane într-o țară cu care acestea nu au nicio legătură directă sau indirectă, dacă există un acord bilateral pentru înființarea unor astfel de centre.
Aceste centre pot funcționa fie ca locuri de tranzit, fie ca spații în care persoanele rămân fără garanția că vor fi ulterior returnate în țara de origine. Germania, Austria, Danemarca, Grecia și Țările de Jos lucrează împreună la acest proiect și, potrivit informațiilor citate de Euronews, poartă discuții cu Uganda și Rwanda. Miniștrii responsabili de imigrație din cele cinci țări urmează să evalueze progresele la o reuniune programată la Copenhaga pe 4 septembrie.
Inițiativa este privită cu rezerve de societatea civilă și ar putea fi contestată în instanță. Colombi a avertizat că nu este clar cine răspunde pentru persoanele aflate într-un centru de returnare, cât timp pot rămâne acolo și cine le asigură căi de atac eficiente în cazul încălcării drepturilor omului. El a spus că există riscul ca aceste scheme să fie respinse de Curte, așa cum s-a întâmplat cu modelul Regatul Unit-Rwanda.
În lunile următoare, dezbaterea despre migrație va testa nu doar capacitatea UE de a-și proteja frontierele externe, ci și disponibilitatea statelor membre de a împărți responsabilitățile într-un sistem Schengen tot mai expus presiunilor politice interne.