România este menționată tot mai des în discuțiile despre energia regenerabilă din Europa, după ce The Economist a descris țara drept un nou „campion-surpriză” al continentului în acest domeniu. În centrul atenției se află mai ales combinația dintre investițiile în solar și dezvoltarea capacităților de stocare în baterii, un segment în care România pare să fi avansat mai repede decât ar sugera profilul său energetic tradițional.
România, tot mai vizibilă în tranziția energetică europeană
Potrivit informațiilor prezentate de publicația internațională și reluate în spațiul public românesc, România conduce Uniunea Europeană în privința asocierii noilor proiecte fotovoltaice cu sisteme de stocare. Într-un context în care ritmul de creștere al capacităților solare încetinește în Europa, această evoluție a atras atenția tocmai prin faptul că vine dintr-o piață care nu era văzută până recent drept un reper regional în regenerabile.
Ce spune ANRE despre ritmul investițiilor
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George-Sergiu Niculescu, a folosit această atenție internațională pentru a sublinia că schimbarea nu este întâmplătoare. El a spus că uneori este nevoie ca „cineva din afară” să observe ceea ce autoritatea vede în cifrele săptămânale și a susținut că reglementarea trebuie să deschidă drumul investițiilor reale, nu să le blocheze.
Niculescu a afirmat că, într-o singură ședință a Comitetului de Reglementare, ANRE a aprobat autorizații pentru aproape 850 MW de producție regenerabilă și 596 MW de stocare. Printre proiectele menționate se află și un parc fotovoltaic de 761 MW, care ar integra 534 MW de baterii. Potrivit declarațiilor sale, autoritatea a accelerat autorizarea și licențierea noilor capacități și a adaptat regulile pentru stocare.
De ce contează stocarea în baterii
În evaluarea prezentată de The Economist și reluată de ANRE, diferența nu o face doar numărul de panouri solare instalate, ci și capacitatea de a păstra energia produsă și de a o livra atunci când este nevoie. Tocmai de aceea, stocarea în baterii devine un element-cheie pentru proiectele noi, mai ales într-o rețea în care producția variabilă trebuie integrată mai eficient.
ANRE spune că a intervenit și asupra cadrului de racordare, astfel încât proiectele speculative să nu blocheze capacitatea de rețea necesară investitorilor care chiar construiesc. În această logică, instituția își propune să fie un reglementator modern, exigent cu speculația, dar predictibil și rapid cu investiția.
Următoarea etapă: proiecte finalizate și conectate la rețea
Mesajul transmis de președintele ANRE este că titlul de „campion-surpriză” nu înseamnă finalul drumului. Din perspectiva sa, următoarea competiție nu mai este pentru proiecte anunțate, ci pentru MW construiți, racordați și puși la treabă. Asta înseamnă că accentul se mută de la intenții și autorizații la execuție, conectare și funcționare efectivă.
În același timp, datele citate despre piața europeană arată că 2026 ar putea aduce mai puține instalații noi în majoritatea statelor mari din UE, cu excepția Italiei. În acest context, orice avans al României în zona solară și a stocării poate conta nu doar intern, ci și în comparația cu alte piețe europene.
Rămâne de văzut dacă ritmul actual al autorizărilor și al investițiilor se va transforma într-o capacitate instalată vizibilă în sistemul energetic. Deocamdată, România apare într-o poziție rară pentru piața sa: nu doar ca beneficiar al tranziției energetice europene, ci ca posibil exemplu pentru modul în care solarul și bateriile pot fi dezvoltate împreună.
