Economia zonei euro a continuat să încetinească în primele luni din 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat și citate de Capital.ro. Produsul intern brut al zonei euro a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru față de trimestrul anterior și cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, un ritm mult mai slab decât avansul de 1,3% consemnat la finalul anului trecut.
La nivelul întregii Uniuni Europene, creșterea a fost ușor mai bună, la 0,2% trimestrial și 1,0% anual, însă blocul comunitar a rămas în urma Statelor Unite, unde economia a avansat cu 2,7% în aceeași perioadă.
Economia zonei euro încetinește în 2026
În contrast cu încetinirea generală, Cipru, Bulgaria și Spania au înregistrat cele mai bune performanțe dintre economiile europene pentru care sunt disponibile datele din primul trimestru al anului. Cele trei state au avut ritmuri anuale de creștere de peste trei ori mai mari decât media zonei euro.
Cipru a raportat un avans al PIB-ului de 3,0%, Bulgaria de 2,9%, iar Spania de 2,7%. Pentru comparație, media zonei euro a fost de 0,8%, iar media Uniunii Europene de 1,0%.
Cipru: turism puternic, dar presiuni din energie și inflație
Cipru a avut cea mai rapidă creștere economică dintre statele UE pentru care există date disponibile, susținută de consumul privat, investițiile finanțate prin fonduri europene și un sezon turistic bun. Totuși, ritmul a încetinit față de trimestrul anterior, când PIB-ul avansase cu 4,3%.
Economistul Michail Vassileiadis de la Eurobank Research a avertizat că tensiunile din Orientul Mijlociu afectează deja economia cipriotă, mai ales prin scumpirea energiei și încetinirea turismului. Potrivit datelor citate de Capital.ro, inflația generală a urcat de la 0,9% în februarie la 3% în aprilie, iar prețurile energiei au crescut cu 8,7% într-o singură lună.
Turismul, un sector care generează aproximativ 14% din PIB-ul Ciprului, a fost afectat după atacurile cu drone ale Iranului asupra bazelor britanice de pe insulă. FocusEconomics a raportat o scădere de 30% a numărului de turiști în luna martie, iar șomajul din industria ospitalității a crescut cu 2,6% în primele patru luni ale anului.
Bulgaria accelerează după intrarea în zona euro
Bulgaria a consemnat o creștere anuală de 2,9% în primul trimestru din 2026, al doilea cel mai bun rezultat din Uniunea Europeană. Performanța este urmărită atent și pentru că țara a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat din zona euro.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a descris aderarea Bulgariei la zona euro drept rezultatul firesc al unui proces lung de convergență economică. Economia este susținută de fonduri europene, investiții în apărare și consum privat, însă apar și semnale de supraîncălzire.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că salariile cresc mai rapid decât productivitatea, creditarea se accelerează, iar piața imobiliară înregistrează majorări puternice de prețuri. În același timp, deficitul fiscal al Bulgariei a urcat la 3,5% din PIB în 2025, peste pragul european de 3%, iar cheltuielile publice au crescut cu aproximativ 13%-14% într-un singur an.
Inflația a accelerat și ea, ajungând la 6,2% în aprilie, față de 2,8% în martie. Capital.ro notează că economiștii avertizează asupra riscului ca Bulgaria să intre într-o procedură europeană de deficit excesiv începând cu 2027, dacă ritmul cheltuielilor publice nu este redus.
Spania rămâne liderul marilor economii din zona euro
Dintre economiile mari ale zonei euro, Spania continuă să fie cea mai puternică. PIB-ul a crescut cu 2,7% în primul trimestru din 2026, peste Franța, Italia și Germania. În același interval, Franța a avansat cu 1,1%, Italia cu 0,7%, iar Germania cu 0,3%.
Economia spaniolă este susținută de consumul intern, investițiile finanțate prin fondurile Next Generation EU și imigrația care ajută la extinderea forței de muncă. Rata șomajului a scăzut la 10,5%, cel mai redus nivel din 2008, iar exporturile de servicii continuă să crească peste ritmul economiei.
Totuși, analiștii citați în materialul Capital.ro atrag atenția că Spania se confruntă în continuare cu probleme structurale, inclusiv productivitate scăzută, deficit de locuințe și datorie publică apropiată de 100% din PIB.
Ce arată diferențele dintre economiile europene
Datele din primul trimestru sugerează o Europă împărțită între economii care încetinesc vizibil și câteva piețe care încă rezistă bine. Ungaria a raportat o creștere trimestrială de 0,8% și una anuală de 1,7%, iar Finlanda a surprins pozitiv cu un avans trimestrial de 0,9%. În același timp, economiștii estimează că Polonia ar putea înregistra în 2026 una dintre cele mai rapide creșteri din UE, cu un avans anual între 3,6% și 3,8%.
În ansamblu, ritmul de creștere pare să se mute tot mai mult spre sudul și estul continentului, în timp ce marile economii industriale ale zonei euro rămân sub presiune. Pentru investitori și companii, diferențele tot mai mari dintre statele membre pot influența atât perspectivele de consum, cât și deciziile privind investițiile și costurile de finanțare în lunile următoare.