Comisia Europeană a redus la 0,1% prognoza de creștere a economiei României pentru 2026, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate de Executivul comunitar și citate de digi24.ro. Estimarea este aproape de stagnare și vine după ce instituția anticipa anterior o evoluție mai bună. Pentru 2025, Comisia vede o creștere de 0,1%, iar pentru 2027 o revenire la 2,3%.
Creștere aproape zero, după un an slab
În același timp, inflația ar urma să rămână ridicată: 7% în 2026, după 6,8% în 2025, înainte de o temperare la 3,7% în 2027. Comisia leagă această evoluție de prețurile mari la energie și de consolidarea fiscală aflată în derulare.
Consumul intern, afectat de venituri reale mai mici
Executivul european estimează că măsurile de austeritate și inflația vor reduce venitul real disponibil, ceea ce va apăsa asupra consumului intern și a importurilor. În documentul citat de presa română, Comisia spune că sentimentul economic s-a deteriorat la începutul lui 2026, iar indicatorii de frecvență înaltă arată scăderi semnificative la vânzările cu amănuntul, producția industrială și turismul intern.
România a înregistrat deja un semnal negativ în datele recente publicate de Institutul Național de Statistică: PIB-ul a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută, potrivit datelor citate de Digi24.
Șomajul urcă, investițiile rămân un sprijin parțial
Comisia Europeană se așteaptă ca rata șomajului să urce la aproximativ 6,3% în 2026, după ce ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025. În paralel, salariile din sectorul public și pensiile rămân înghețate în 2025 și 2026, ceea ce menține presiunea asupra consumului.
Totuși, Bruxelles-ul vede și câteva elemente de sprijin. Investițiile publice ar urma să crească odată cu finalizarea proiectelor din PNRR, iar construcțiile rezidențiale și investițiile străine directe ar putea susține economia. Exporturile nete ar contribui, de asemenea, ușor la creșterea PIB, chiar dacă exporturile în sine sunt așteptate să încetinească.
Deficitul scade, dar datoria publică continuă să crească
Pe partea fiscală, Comisia estimează că deficitul public al României va coborî la 6,2% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. În 2027, deficitul ar urma să ajungă la 5,8% din PIB. Ajustarea este susținută de înghețarea salariilor și pensiilor, de majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025 și de reducerea cheltuielilor curente.
În același timp, datoria publică este prognozată să urce de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, pe fondul deficitelor ridicate și al plăților de dobânzi. Comisia avertizează și că riscurile interne pentru creștere rămân orientate în jos, în special din cauza instabilității politice și a incertitudinii pentru investitori.
Ce urmează pentru economie
Potrivit prognozei de la Bruxelles, economia României ar putea reveni la un ritm mai solid în 2027, când inflația ar urma să coboare spre 3,7%, iar condițiile de finanțare să se îmbunătățească. Până atunci, însă, tabloul rămâne unul de creștere foarte slabă, consum prudent și presiune continuă asupra bugetului public.
