Un document intern al Băncii Mondiale, consultat de Reuters și relatat de Mediafax, arată că 27 de țări încearcă să-și asigure accesul la fonduri de criză, în contextul perturbărilor provocate de războiul din Orientul Mijlociu și al tensiunilor din piețele energetice globale. Documentul nu precizează numele statelor și nici suma totală care ar putea fi solicitată.
Potrivit materialului, trei țări au aprobat deja noi instrumente de finanțare de la 28 februarie, iar celelalte se află încă în proces de finalizare a procedurilor. Banca Mondială a refuzat să comenteze, notează sursa citată.
Presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare
Documentul indică faptul că războiul și perturbarea piețelor energetice au afectat lanțurile globale de aprovizionare și au îngreunat livrările de îngrășăminte către țările în curs de dezvoltare. În acest context, oficiali din Kenya și Irak au confirmat că solicită sprijin financiar rapid din partea Băncii Mondiale pentru a face față efectelor economice ale conflictului.
În cazul Kenyei, presiunea vine din creșterea prețurilor la combustibil, iar pentru Irak problema principală este scăderea masivă a veniturilor din petrol. Aceste exemple sugerează că nevoia de finanțare de urgență este legată atât de costurile mai mari ale energiei, cât și de impactul indirect al conflictului asupra bugetelor naționale.
Câte state au acces la instrumentele de urgență
Cele 27 de țări fac parte dintr-un grup mai larg de 101 state care au acces la o formă de instrument de finanțare prestabilit pentru situații de criză. Dintre acestea, 54 au aderat la Opțiunea de răspuns rapid, mecanism care permite utilizarea a până la 10% din finanțarea neplătită deja alocată.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat în aprilie că setul de instrumente de criză al instituției ar putea permite accesarea rapidă a unei sume estimate între 20 și 25 de miliarde de dolari. El a spus atunci că banca ar putea reorienta o parte din portofoliu pentru a duce totalul la 60 de miliarde de dolari în șase luni, iar pe termen mai lung la aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Estimări mari, cereri puține
În același interval, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a spus că se așteaptă ca până la o duzină de țări să ceară între 20 și 50 de miliarde de dolari în asistență pe termen scurt de la creditorul global. Totuși, potrivit a trei surse familiarizate cu situația, numărul cererilor efective a rămas redus.
Diferența dintre estimările publice și cererile înregistrate până acum arată că accesarea fondurilor de criză poate fi mai lentă decât sugerau declarațiile inițiale. Pentru statele afectate de șocuri externe, ritmul aprobărilor și condițiile de utilizare a instrumentelor existente par să rămână elemente decisive în accesul la lichidități rapide.
În lipsa unor detalii oficiale despre țările implicate și despre sumele vizate, documentul Băncii Mondiale oferă mai degrabă o imagine de ansamblu asupra presiunii crescute asupra mecanismelor de finanțare de urgență decât o listă completă a solicitărilor. Pentru cititori, miza este clară: în perioade de conflict și volatilitate energetică, accesul rapid la bani poate conta la fel de mult ca volumul total al sprijinului disponibil.
