Lumea se confruntă cu un risc nuclear mai mare, avertizează Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), care spune că marile puteri nucleare scot tot mai multe arme din stocuri pentru a le instala pe vectori de lansare. Potrivit institutului, această evoluție sporește presiunea asupra stabilității strategice globale, chiar dacă totalul focoaselor aflate în lume a înregistrat o scădere modestă față de anul precedent. FinancialIntelligence.ro și Economica.net au relatat pe baza datelor prezentate de SIPRI.
Riscul nuclear global crește, chiar dacă numărul total de focoase scade ușor
SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în prezent 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt păstrate în stocuri pentru o eventuală utilizare. Institutul notează că, de la sfârșitul Războiului Rece, dezafectarea focoaselor vechi a mers, în general, mai repede decât desfășurarea celor noi, ceea ce a dus la reducerea totalului. Tendința ar putea însă să se inverseze în anii următori, pe măsură ce ritmul dezafectării încetinește și desfășurarea de arme noi se accelerează.
„Pericolele și riscurile nucleare cresc”
„Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag, directorul SIPRI, pentru AFP. El a invocat fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice, inclusiv a acordurilor internaționale, precum și rivalitatea tot mai accentuată dintre marile puteri nucleare.
O altă evoluție considerată îngrijorătoare de institut este creșterea numărului de arme nucleare desfășurate. SIPRI spune că statele dotate cu arme nucleare scot focoase din stocuri și le amplasează pe vectori nucleari, ceea ce schimbă profilul de risc chiar și în condițiile în care totalul global rămâne relativ stabil.
SUA și Rusia rămân dominante, dar programele lor întâmpină dificultăți
Arsenalele nucleare ale Statelor Unite și Rusiei însumează aproximativ 83% din stocurile mondiale, fiecare dintre cele două puteri având peste 5.000 de focoase. Ambele țări își modernizează forțele nucleare, însă SIPRI arată că fiecare program are probleme proprii.
În cazul SUA, modernizarea avansează, dar se confruntă cu dificultăți de planificare și finanțare care ar putea întârzia proiectele și le-ar putea majora semnificativ costurile. În cazul Rusiei, institutul menționează teste ratate ale unor rachete balistice intercontinentale, iar sancțiunile economice și constrângerile generate de războiul din Ucraina par să fi afectat și ele ritmul programului.
China accelerează, iar Europa și Asia își ajustează arsenalele
China își dezvoltă arsenalul nuclear mai rapid decât orice alt stat, potrivit SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și apreciază că, în funcție de modul în care își structurează forțele, ar putea ajunge în 2030 să dețină tot atâtea rachete balistice intercontinentale ca Rusia sau Statele Unite. Chiar și în scenariul în care ar ajunge la 1.000 de focoase, China ar rămâne mult sub nivelul american și rus.
În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la niveluri relativ stabile, cu 290, respectiv 255 de focoase. SIPRI notează însă că stocul britanic ar urma să crească în urma unei revizuiri a programului din 2021, iar președintele francez Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului francez.
În Asia, India și-ar fi majorat ușor arsenalul, până la 190 de focoase, în timp ce Pakistanul a rămas la 170. SIPRI avertizează însă că Islamabadul continuă să acumuleze materiale fisibile, ceea ce sugerează o posibilă extindere a arsenalului în deceniul următor. Coreea de Nord urmărește, la rândul ei, obiectivul de a-și extinde „exponențial” arsenalul, estimat la circa 60 de focoase.
Tot conform institutului suedez, Israelul, care nu recunoaște că deține arme nucleare, ar fi pe cale să își modernizeze arsenalul, estimat la aproximativ 90 de focoase.
Implicații pentru stabilitatea strategică
Mesajul central al raportului SIPRI este că riscul nuclear nu depinde doar de numărul total de focoase, ci și de modul în care acestea sunt păstrate, modernizate și desfășurate. Într-un context marcat de rivalitate geopolitică, de slăbirea unor mecanisme de control al armamentelor și de programe de modernizare aflate în derulare pe mai multe continente, institutul suedez sugerează că stabilitatea nucleară globală intră într-o etapă mai fragilă.
Pe termen scurt, cifrele indică o scădere ușoară a stocurilor. Pe termen mediu însă, SIPRI vede o posibilă schimbare de direcție: mai multe arme desfășurate, mai multe programe de modernizare și mai puține garanții că arhitectura de control al armelor va putea ține pasul.
