PARIS — Șeful Statului Major al armatei franceze, gen. Pierre Schill, susține că transformarea militară accelerată de războiul din Ucraina nu înseamnă abandonarea formelor clasice de luptă, ci suprapunerea lor cu tehnologii noi. Într-un interviu acordat înaintea salonului de apărare Eurosatory, care are loc la Paris între 15 și 19 iunie, Schill a descris un câmp de luptă în care dronele, războiul electronic și exploatarea datelor schimbă rapid tactica, dar nu elimină nevoia de manevră, comandă și rezistență în timp. DefenseNews.com a publicat interviul, editat pentru lungime și claritate.
Armata franceză, între inovație și război de uzură
Oficialul francez, aflat în funcție din iulie 2021, a spus că armata sa încearcă să treacă de la experiment la implementare operațională mai repede, printr-o combinație de inovare „de jos în sus” și direcționare „de sus în jos”. Potrivit lui Schill, unitățile trebuie să poată adapta rapid practicile și echipamentele la realitățile din teren, în timp ce structurile de comandă stabilesc priorități și mențin coerența generală a capabilităților.
Lecțiile din Ucraina: tehnologie, dar și tranșee
Schill a avertizat că Ucraina nu trebuie transformată în singurul model pentru războaiele viitoare. El a spus că acest conflict arată o accelerare spectaculoasă a unor forme de luptă — drone, război electronic, transparență pe câmpul de luptă, folosirea datelor și automatizarea parțială a funcțiilor tactice — dar și persistența unor forme „vechi, chiar arhaice”, precum tranșeele, lupta urbană de la ușă la ușă, uzura și apropierea directă cu inamicul.
În viziunea sa, lecția principală este suprapunerea formelor de război, nu înlocuirea completă a celor tradiționale. „Tehnologia schimbă metodele de luptă, dar nu înlocuiește manevra, comanda, moralul sau capacitatea de a rezista în timp”, a spus el în interviu. Schill a subliniat și că Franța pornește de la o poziție strategică diferită de cea a Ucrainei: este putere nucleară, membră NATO și are un model militar complet, care trebuie să rămână versatil și echilibrat.
Pregătire pentru un câmp de luptă mai contestat
Potrivit generalului, instruirea armatei franceze s-a schimbat spre realism mai mare, dispersie și fricțiune. Unitățile se antrenează acum în medii contestate, sub amenințarea constantă a dronelor, a bruiajului electronic, a loviturilor în adâncime și a suprasaturării informaționale. Au fost întărite și pregătirea comandamentelor în medii degradate, protecția statelor majore, mobilitatea, supraviețuirea logistică și coordonarea între arme.
Exercițiul Orion 26, a spus Schill, a confirmat relevanța planului de transformare al armatei franceze. În lectura sa, testul a validat nevoia de formațiuni mari coerente, capabile să mențină comanda în timp, să opereze în coaliție și să susțină ritmuri operaționale foarte ridicate. Prioritatea rămâne „letalitatea”, în special focul la distanță, alături de transparența câmpului de luptă, comandă și control și susținere logistică.
Ce lipsește unei divizii moderne
Întrebat ce ar mai lipsi unei divizii franceze pregătite pentru război, dacă ar fi evaluată astăzi, Schill a spus că o formațiune modernă nu se reduce la brigăzile de manevră. Cele mai critice capabilități sunt adesea cele care fac manevra posibilă: focurile în adâncime, apărarea antiaeriană, războiul electronic, sistemele de comandă, logistica, trecerile peste obstacole, mobilitatea, mentenanța și lupta antidronă.
El a adăugat că cele mai greu de construit rapid într-o criză sunt capabilitățile care cer pregătire pe termen lung: logistica grea, lanțurile de comandă cu experiență, stocurile și expertiza tehnică specializată. „O armată nu poate fi improvizată când vine șocul”, a spus șeful armatei franceze.
Surpriza pe un câmp de luptă transparent
În privința surprizei operaționale, Schill a afirmat că aceasta nu dispare, ci își schimbă natura. Într-un mediu mai transparent, surpriza depinde mai puțin de invizibilitate totală și mai mult de viteză, înșelare, dispersie, saturație și capacitatea de a dezorganiza adversarul înainte ca acesta să se adapteze. Pentru asta, armata franceză are nevoie de război electronic mai puternic, reducerea semnăturii, rețele hibride, state majore dispersate, cicluri de decizie mai rapide și sisteme autonome capabile să opereze în medii puternic contestate.
Generalul a spus și că manevra trebuie să recâștige profunzime operațională. Combinația dintre drone, robotică, focuri cu rază lungă, război electronic și mobilitate ar trebui, în opinia sa, să creeze din nou oportunități de pătrundere și deplasare. Tema va fi una centrală la Eurosatory, a precizat el.
Scorpion, AI și riscul dependenței tehnologice
Programul Scorpion, care modernizează vehiculele armatei franceze, aduce conectivitate, dar și complexitate și risc de supraîncărcare. Schill a spus că, într-un mediu degradat, atât sistemele, cât și oamenii pot ceda: echipamentele pot fi bruiate sau saturate, iar soldații pot fi copleșiți de volumul de informații și de ritmul luptei.
Soluția, în opinia sa, este folosirea tehnologiei pentru a simplifica decizia, nu pentru a o complica. Inteligența artificială ar trebui să ajute la prioritizarea informațiilor, la accelerarea unor sarcini și la reducerea încărcării cognitive, fără a înlocui responsabilitatea comandantului. Schill a insistat că modelul francez rămâne bazat pe „comandă prin intenție”, în care comandantul stabilește obiectivul și cadrul general, iar inițiativa revine subordonaților.
Europa, NATO și rolul Franței
Pe plan european, Schill a spus că mesajul transmis de Statele Unite este clar: europenii trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a subliniat că acest lucru nu pune sub semnul întrebării NATO, care rămâne cadrul apărării colective în Europa, dar cere întărirea capacității continentului de a acționa mai independent atunci când situația o cere.
Potrivit generalului, Europa are forțe armate de calitate, experiență operațională și o bază industrială și tehnologică solidă, însă îi lipsesc coerența, rapiditatea de reacție, masa și capacitatea de a susține eforturi militare mari pe termen lung. În acest context, Franța vrea să joace rolul unei „națiuni-cadru” credibile pentru comanda unor operațiuni terestre majore în Europa.
Tancul rămâne, dar nu mai luptă singur
Întrebat despre proiectele franceze de robotizare a luptei terestre și despre viitorul sistemului principal de luptă la sol, Schill a spus că tancul rămâne indispensabil, dar nu mai poate fi o platformă izolată. În opinia sa, puterea de foc a viitorului va veni dintr-o combinație de platforme cu echipaj, foarte protejate, și sisteme autonome care oferă masă, senzori, saturație și efect de uzură.
El a descris această evoluție ca pe o schimbare de paradigmă: nu o capabilitate suplimentară, ci o schimbare a modului în care se poartă războiul. În viziunea sa, cheia va fi „cloudul de luptă”, conectivitatea și cooperarea dintre sisteme, integrate în mediul TITAN al deceniului 2030–2040.
Mesajul general al interviului este că armata franceză încearcă să se pregătească simultan pentru războiul de înaltă intensitate, pentru lupta în medii contestate și pentru un viitor în care tehnologia accelerează, dar nu anulează realitățile de bază ale conflictului. Pentru Paris, provocarea nu este doar să cumpere echipamente noi, ci să construiască o forță capabilă să decidă, să reziste și să manevreze într-un război în care vechiul și noul coexistă.
