Republica Moldova ia în calcul dezvoltarea unor drone interceptoare, pe fondul incursiunilor repetate ale unor aparate de zbor asociate atacurilor rusești asupra Ucrainei. Maia Sandu a spus că statul trebuie să-și consolideze atât sistemul anti-drone, cât și capacitățile de bruiaj, pentru a răspunde unor riscuri care, potrivit ei, au devenit reale pentru securitatea națională.
Presiune tot mai mare asupra spațiului aerian
Declarația vine într-un context în care, de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz menționat public a avut loc pe 13 mai, când o dronă a traversat Moldova de la nord la sud.
Ce vrea să schimbe Chișinăul
Sandu a spus că a cerut Guvernului să pregătească modificarea legislației, în special după ultimele incidente, pentru ca statul să poată produce drone și sisteme anti-drone, dar și pentru a permite implicarea sectorului privat. În forma actuală, a explicat ea, legea nu ar permite astfel de parteneriate public-private sau investiții străine în domeniu.
Mesajul președintei indică o schimbare de abordare: de la reacție punctuală la construirea unei capacități industriale și tehnologice proprii. Într-un stat mic, cu resurse limitate și fără o bază extinsă de experți în acest sector, o asemenea ambiție depinde însă de două condiții esențiale: cadrul legal și accesul la know-how.
De ce contează tehnologia, nu doar achiziția
Sandu a spus că Republica Moldova nu dispune în prezent de tehnologiile necesare și nici de suficienți experți pregătiți pentru acest tip de producție. De aceea, a adăugat ea, autoritățile ar încerca să atragă investiții și să creeze parteneriate public-private care să permită dezvoltarea acestor capacități în țară.
În logica apărării moderne, dronele interceptoare nu mai sunt doar un instrument militar, ci și un răspuns la o problemă de infrastructură, frontieră și siguranță civilă. Pentru Moldova, o astfel de discuție arată cât de repede s-a mutat securitatea aeriană din zona teoretică în cea practică, sub presiunea războiului din regiune.
Posibilă cooperare cu Ucraina
Președinta a spus că Republica Moldova ar putea apela și la Ucraina, care a dezvoltat una dintre cele mai avansate industrii de drone în contextul invaziei ruse. Totuși, ea a subliniat că transferul de tehnologie nu este suficient în sine: pentru a folosi eficient astfel de sisteme, este nevoie mai întâi de o echipă locală cu expertiză minimă.
Această observație sugerează că miza nu este doar cumpărarea unor echipamente, ci formarea unei capacități interne de întreținere, operare și adaptare. Într-un domeniu în care tehnologia evoluează rapid, dependența exclusivă de importuri poate lăsa statul vulnerabil tocmai în momentul în care are nevoie de reacție rapidă.
O dezbatere despre apărare și capacitate industrială
Dincolo de componenta militară, discuția deschisă de Maia Sandu atinge și o temă economică: dacă Republica Moldova poate transforma o nevoie de securitate într-un proiect de investiții și dezvoltare tehnologică. Modificarea legii ar fi primul pas, dar rezultatul va depinde de cât de repede pot fi aduși parteneri, capital și competențe într-un domeniu în care țara pornește aproape de la zero.
Într-un spațiu regional marcat de război și de riscuri aeriene tot mai frecvente, întrebarea nu mai este doar dacă Moldova are nevoie de protecție anti-drone, ci dacă poate construi suficient de repede infrastructura legală și tehnică pentru a o produce singură sau împreună cu parteneri externi.
