Grecia este prezentată de ani buni drept una dintre poveștile de revenire ale zonei euro: economia crește, bugetul este pe surplus, iar datoria publică ar urma să nu mai fie cea mai mare din Europa în cursul anului viitor. Dar, dincolo de aceste repere macroeconomice, se conturează o realitate mai puțin confortabilă pentru mulți locuitori: viața de zi cu zi rămâne scumpă, iar vacanța estivală, odinioară aproape un ritual de familie, a devenit pentru unii un lux.
Redresarea care nu se vede în portofel
Bloomberg, citat de publicațiile românești care au preluat reportajul, descrie acest contrast prin povestea Verei Kalogera, o profesoară de 35 de ani din Atena. În copilărie, ea mergea în vacanțe pe insule grecești împreună cu familia, așa cum făceau multe gospodării din țară. Astăzi, spune ea, nu își mai permite același tip de concediu, nici măcar pentru deplasări mai scurte către destinațiile tradiționale de vară din Grecia. TVRInfo și Economica.net au preluat reportajul Bloomberg despre acest paradox.
Prețuri ridicate, salarii care nu țin pasul
Discrepanța dintre performanța economiei și nivelul de trai este una dintre temele centrale ale reportajului. Grecia crește mai rapid decât multe alte state europene, însă inflația rămâne printre cele mai ridicate din zona euro, iar salariul mediu anual, de aproximativ 18.000 de euro, este la mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene.
În același timp, Grecia și Bulgaria se află la coada clasamentelor europene în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și puterea de cumpărare. Datele citate în material arată și că Grecia are, după Bulgaria, cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică din UE.
Presiunea se simte în cheltuielile de bază. Kalogera spune că situația este mai dificilă decât în anii trecuți la alimente, energie și chirii, iar familia ei a redus toate cheltuielile neesențiale. Nu este un caz izolat, ci mai degrabă o expresie a unei tensiuni mai largi: redresarea economică nu se traduce automat în confort cotidian pentru gospodării.
Locuințele, una dintre cele mai mari presiuni
Unul dintre cele mai clare semne ale acestei tensiuni este costul locuirii. Potrivit celor mai recente date disponibile, în 2024 grecii au cheltuit în medie 35,5% din venitul disponibil al gospodăriilor pentru costurile cu locuința. În aproape o treime dintre gospodării, ponderea a depășit 40%, de peste trei ori media UE.
Nikos Vettas, directorul general al Fundației pentru Cercetare Economică și Industrială, explică această situație prin lipsa investițiilor în imobiliare după criza începută în 2010. Construcțiile au fost puține sau inexistente mult timp, iar oferta nu s-a adaptat suficient la schimbările demografice. În opinia sa, nu există o penurie generală de locuințe, ci un deficit în anumite zone și pentru anumite tipuri de locuințe, ceea ce împinge prețurile în sus.
În Atena, Vera Kalogera și soțul ei au decis recent să se mute într-o casă mai mare după nașterea primului copil. Au reușit, dar bugetul lunar rămâne întins la limită. Ea spune că a fost foarte greu să găsească o locuință normală sub 1.000 de euro, sumă inaccesibilă pentru mulți greci. Salariul minim a crescut cu peste 40% din 2019, însă a ajuns la 920 de euro pe lună, un nivel care arată cât de fragilă rămâne ecuația dintre venituri și costuri.
Guvernul încearcă să răspundă, dar percepția publică rămâne rece
Premierul Kyriakos Mitsotakis a făcut din reducerea decalajului dintre indicatorii macroeconomici și viața de zi cu zi o prioritate politică, mai ales în perspectiva alegerilor din 2027. Guvernul a introdus reduceri de taxe și, mai recent, pachete de măsuri pentru a tempera prețurile la energie și alimente. A lansat și un site și o aplicație numite „Cât costă?”, prin care consumatorii pot compara zilnic prețurile pentru 8.700 de produse.
Mesajul politic este clar: creșterea economică trebuie să se vadă în buzunarul oamenilor. Totuși, percepția publică pare să rămână rezervată. Într-un sondaj Alpha TV publicat săptămâna trecută, doar 7% dintre respondenți au spus că situația lor economică s-a îmbunătățit anul trecut.
Aplicația guvernamentală arată, la rândul ei, cât de inegală este experiența consumatorului grec. Unele produse sunt mai scumpe decât în țări europene mai bogate, altele mai ieftine. Un deodorant roll-on popular pentru bărbați costă, potrivit datelor citate, cel puțin 2,71 euro, cu aproape un euro mai mult decât în Marea Britanie, deși la un nivel apropiat de media din Germania. Chiar și unele produse locale, precum iaurtul, pot avea prețuri mai mari într-un supermarket grecesc.
Vacanța, un indicator al unei schimbări sociale mai profunde
Dincolo de cifre, reportajul Bloomberg surprinde o schimbare de mentalitate și de așteptări. Vacanța de vară, care pentru multe familii grecești a fost mult timp parte firească a vieții, nu mai este garantată. Pentru Kalogera, amintirea verilor petrecute pe Samos și Zakynthos, cu hoteluri, mese în oraș și zile împărțite între mare și piscină, contrastează puternic cu prezentul, în care familia iese la restaurant doar o dată.
Această diferență spune ceva mai amplu despre Europa de astăzi: creșterea economică nu mai produce automat sentimentul de progres personal pe care multe generații l-au considerat normal. În Grecia, această ruptură pare mai vizibilă decât în alte părți. Țara rămâne atractivă pentru turiști, dar pentru mulți dintre cei care trăiesc acolo, chiar și o vacanță internă a devenit greu de justificat financiar.
Într-o economie care arată bine în statistici, dar mai puțin bine în viața de zi cu zi, adevărata întrebare nu este doar cât crește PIB-ul, ci cine simte efectiv această creștere. Pentru Grecia, răspunsul la această întrebare va conta nu doar economic, ci și politic, social și, poate cel mai important, psihologic.
