Începând din septembrie, Grecia va aplica sancțiuni mult mai dure pentru șoferi, în încercarea de a reduce numărul ridicat de accidente mortale pe șosele. Țara ocupă locul șapte în Europa la rata mortalității rutiere, iar autoritățile spun că schimbările sunt esențiale, scrie novinite.com.
Noile reguli prevăd o amendă de 350 de euro și suspendarea permisului pentru o lună în cazul șoferilor prinși vorbind la telefon în timp ce conduc. Pentru abateri grave, cum ar fi depășirea vitezei de 200 km/h pe autostradă, amenda urcă la 8.000 de euro, iar permisul este retras pentru patru ani.
Codul rutier se schimbă în Grecia
Măsurile se aplică atât localnicilor, cât și turiștilor, iar reacțiile sunt împărțite: unii salută inițiativa, alții se îndoiesc că amenzile, oricât de mari, vor schimba comportamentele fără o campanie mai amplă de conștientizare.
În paralel, Grecia investește în infrastructură: instalarea de radare fixe, îmbunătățirea iluminatului, suprafețe antiderapante, marcaje clare și parapete de siguranță. Traficul pe autostrada Egnatia Odos este în creștere, mai ales după intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, motiv pentru care a fost introdus un sistem electronic de taxare pentru a reduce aglomerația.
În tuneluri limita rămâne strictă la 80 km/h
Specialiștii atrag însă atenția că, dincolo de modernizarea drumurilor, comportamentul șoferilor este factorul decisiv. În tuneluri, de exemplu, limita rămâne strictă la 80 km/h, iar în Thessaloniki se pregătește construirea unui drum de centură pentru a descongestiona traficul și a scădea riscul de accidente.
Institutul pentru Siguranță Rutieră „Panos Milonas”, fondat la Atena în urmă cu două decenii, subliniază că succesul depinde și de voința politică și de educarea publicului. Între 2012 și 2021, Grecia a reușit să reducă numărul deceselor pe șosele cu 54%, peste media UE. Totuși, după pandemie, cifrele au crescut din nou, ajungând la 665 de morți anul trecut.
„Legile dure sunt necesare, dar la fel de importantă este formarea unei culturi a responsabilității la volan”, spune fondatoarea Vasiliki Danili-Milona, care vede această luptă ca pe o misiune personală de a salva vieți.
