Solicitarea României, alături de a altor 38 de state, ca Rusia să fie investigată pentru comiterea de crime de război în Ucraina a scurtat timpul anchetei de la Curtea Penală Internaţională (CPI), a declarat joi seara ministrul român de externe, Bogdan Aurescu la digi24.ro.
„Sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război”, a spus șeful diplomației române. Acesta a explicat ce ar putea urma după o eventuală decizie a CPI care ar stabili că Rusia se face vinovată de crime de război.
„Această solicitare pe care noi am făcut-o a ajutat foarte mult Curtea Penală Internațională, procurorul Curţii Penale Internaţionale, pentru că altfel s-ar fi consumat mai mult timp aşteptând o dezlegare, să spunem procedurală, din partea unei camerei preliminare a Curţii. Noi am ajutat Curtea Penală Internaţională să înceapă mai repede această anchetă”,
a declarat Bogdan Aurescu.
Bogdan Aurescu a fost întrebat dacă Vladimir Putin este criminal de război, în condițiile în care astfel de declarații au venit de la Washington de la cel mai înalt nivel.
„Este vorba despre declaraţii cu caracter politic şi dacă ne uităm la toate informaţiile care vin, care sunt publice şi vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse, sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs astfel de crime de război. Ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională”,
a răspuns ministrul român de externe.
Fapte interzise într-un război. Cum se face ancheta CPI și cât durează
Bogdan Aurescu a subliniat că ancheta CPI poate să dureze destul de mult, atunci este vorba despre crime de război.
„Poate să dureze destul de mult timp o astfel de anchetă, pentru că ea trebuie să fie temeinică, vorbim despre crime internaționale foarte grave (…) De fapt, dacă ne uităm la informațiile care vin din Ucraina, există posibilitatea ca acolo să se fi comis serioase încălcări ale dreptului internațional umanitar, adică încălcări ale modului de desfășurare a ostilităților și care se pot referi la încălcarea unor principii importante ale acestei ramuri de drept internațional”,
a spus Bogdan Aurescu.
Acesta a dat și câteva exemple: nu ai voie într-un conflict armat să ataci civili și obiective civile, cum sunt spitalele, școlile, obiectivele care țin de artă. Mai mult, anumite obiective civile, conform dreptului internațional, sunt protejate mai mult decât altele, de exemplu elemente de infrastructură esențiale pentru viață – apă, electricitate.
Există principiul proporționalității – când ataci un obiectiv militar trebuie să fii atent ca eventuale victime civile sau daune produse unor obiective civile să nu fie extrem de extinse depășind astfel eventualul avantaj militar pe care l-ai obține din atacarea acelui obiectiv militar. Folosirea unor muniții care produc explozii foarte puternice poate să ducă la astfel de situații.
Ar putea Vladimir Putin să fie tras la răspundere?
„Sunt chestiuni extrem de serioase, care comise de un stat împotriva altui stat reprezintă încălcări ale dreptului internațional și atrag răspunderea internațională a statului. Curtea Penală Internațională și Statutul de la Roma al CPI pot atrage și răspunderea persoanelor fizice”,
a precizat Bogdan Aurescu.
Bogdan Aurescu a explicat însă că dreptul internațional penal și dreptul internațional umanitar nu prevăd modalități de punere în aplicare a acestor sentințe, dar există o obligație a tuturor statelor să le respecte și inclusiv de a preda persoanele care sunt urmărite de CPI, respectiv care fac obiectul unor condamnări, astfel încât ele să fie aduse în fața instanței.
