Uniunea Europeană discută o posibilă reformă a modului în care primește noi membri, iar una dintre ideile aflate pe masă ar putea schimba semnificativ echilibrul intern al blocului comunitar. Potrivit informațiilor prezentate de Capital.ro, statele candidate ar putea adera la UE fără să primească imediat dreptul de veto în deciziile-cheie.
UE caută o formulă nouă pentru extindere
Discuțiile apar într-un moment în care Bruxelles-ul accelerează extinderea către Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, pe fondul războiului din Ucraina și al competiției de influență cu Rusia și China. În același timp, liderii europeni încearcă să răspundă unei probleme vechi: cum poate Uniunea să se lărgească fără să-și blocheze propriul proces decizional.
De ce contează dreptul de veto
În forma actuală, multe decizii importante din UE — inclusiv politica externă, sancțiunile sau anumite domenii fiscale — cer unanimitate. Asta înseamnă că un singur stat membru poate opri o decizie prin veto. În ultimii ani, astfel de blocaje au alimentat îngrijorări la nivelul instituțiilor europene, mai ales în dosare legate de sprijinul pentru Ucraina și alte teme sensibile.
De aici vine ideea unei aderări graduale: noii membri ar putea intra în Uniune cu drepturi limitate pentru o perioadă de tranziție, inclusiv cu suspendarea temporară a dreptului de veto. Susținătorii formulei spun că ar permite extinderea fără a paraliza funcționarea UE. Criticii avertizează însă că ar crea o apartenență diferențiată, cu mai puține drepturi pentru statele nou-intrate.
Muntenegru, posibil laborator pentru noul model
Unul dintre cele mai avansate dosare de aderare este cel al Muntenegrului, considerat deocamdată un posibil prim test pentru această abordare. În scenariile discutate la Bruxelles, tratatul de aderare al țării ar putea include clauze speciale: Muntenegru ar deveni membru al UE, dar fără drept deplin de veto în primii ani.
Ulterior, aceste drepturi ar putea fi activate treptat, în funcție de respectarea unor condiții instituționale și politice. Dacă un asemenea model ar fi adoptat, el ar putea deveni precedent și pentru alte state candidate, inclusiv pentru Republica Moldova.
Ce înseamnă pentru Republica Moldova
Republica Moldova se află printre candidații avansați menționați în contextul relansării extinderii UE. Pentru Chișinău, o eventuală schimbare a regulilor ar putea însemna că aderarea nu ar mai veni automat cu toate drepturile depline din prima zi. În locul unui model clasic de intrare, ar putea apărea o etapă intermediară, în care țara ar participa la structurile europene cu atribuții limitate.
Această variantă ar putea grăbi formal procesul de integrare, dar ar ridica și întrebări politice importante: cât de multă putere ar avea un stat membru nou și cât de repede ar ajunge la statutul complet egal cu al celorlalte țări din UE. Pentru Republica Moldova, răspunsul depinde nu doar de reformele interne, ci și de felul în care Uniunea își va modifica propriile reguli.
O dezbatere despre funcționarea viitoarei Uniuni
Comisia Europeană estimează că noi state ar putea adera până la finalul deceniului, dacă reformele avansează și dacă există consens politic în interiorul Uniunii. În același timp, oficialii europeni avertizează că o UE cu peste 30 de membri ar putea deveni greu de gestionat dacă regula unanimității rămâne neschimbată în prea multe domenii.
De aceea, în discuțiile de la Bruxelles apare tot mai des ideea reducerii numărului de situații în care se aplică veto-ul. Ursula von der Leyen este printre cei care susțin o Uniune mai flexibilă, capabilă să se extindă fără să-și piardă funcționalitatea. Pe de altă parte, dezbaterea atinge o temă sensibilă: egalitatea între statele membre și riscul ca noii veniți să fie tratați diferit de membrii fondatori.
În paralel, Germania a propus pentru Ucraina o formulă intermediară de membru asociat, fără drept de vot, dar cu participare la reuniuni și instituții europene. Propunerea a fost susținută de oficiali germani, inclusiv Friedrich Merz, însă a fost respinsă de președintele Volodîmîr Zelenski, care cere aderare deplină. Chiar dacă această variantă nu vizează direct Republica Moldova, ea arată direcția în care se poartă acum discuțiile despre extindere.
Pe scurt, Bruxelles-ul nu discută doar cine intră în UE, ci și în ce condiții. Pentru Republica Moldova, miza este dublă: apropierea de Uniune și felul în care va arăta, în practică, statutul unui viitor membru european într-o Uniune care încearcă să se reformeze înainte de a se extinde.
