Corupția continuă să fie percepută de mulți români drept principala problemă a țării. Potrivit unui sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai 2026, 27,8% dintre respondenți au indicat corupția ca fiind cea mai importantă dificultate cu care se confruntă România.
Corupția, în fruntea preocupărilor publice
Rezultatul conturează o preocupare publică stabilă pentru integritatea instituțiilor și pentru modul în care funcționează statul, într-un moment în care dezbaterea politică este dominată și de teme economice. Sondajul arată că, în paralel cu tema corupției, românii rămân puternic concentrați pe veniturile personale și pe costul vieții.
Salariile și pensiile, prioritatea imediată
Întrebați care ar trebui să fie prioritatea în următoarele șase luni, 48,2% dintre participanți au ales creșterea salariilor și pensiilor. Este de departe cea mai menționată măsură, ceea ce sugerează că presiunea economică rămâne dominantă în percepția publică, chiar și atunci când corupția este văzută ca problemă majoră la nivel de țară.
Pe locurile următoare se află reducerea taxelor, menționată de 33,7% dintre respondenți, atragerea fondurilor europene, cu 26,1%, și reducerea cheltuielilor statului, cu 25,8%. Alte priorități invocate au fost combaterea evaziunii fiscale, cu 22,7%, stabilitatea politică și acordul între partide, cu 16,4%, reforma administrației publice, cu 15%, și creșterea investițiilor publice, cu 14,2%.
Organizarea de alegeri anticipate a fost indicată de 9,1% dintre cei chestionați. În plus, 3,5% au menționat altă prioritate, iar 2,1% nu au știut sau nu au răspuns.
Ce spune distribuția răspunsurilor
Rezultatele sugerează o dublă așteptare din partea publicului: pe de o parte, cererea pentru curățarea sistemului public de corupție, pe de altă parte, nevoia de protecție economică imediată. Această combinație explică de ce tema salariilor și pensiilor apare atât de puternic în răspunsuri, în timp ce corupția rămâne un reper moral și instituțional important.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a spus că studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. El a mai arătat că suprapunerea dintre tema corupției și presiunea pentru creșteri de salarii și pensii reflectă apariția unui electorat care cere simultan „curățenie” și redistribuire rapidă. În interpretarea sa, diferențele dintre votanții partidelor arată existența unor „Românii” socio-culturale distincte.
La nivel de profil social și politic, sondajul indică diferențe clare între grupuri. Corupția este menționată mai des decât media de votanții PNL, USR și AUR, de bărbați, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, precum și de locuitorii din București și din urbanul mare. În schimb, lipsa locurilor de muncă bine plătite este invocată mai ales de votanții PSD, de locuitorii din urbanul mic și de persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani.
Persoanele cu studii superioare spun mai des decât media că principala problemă a țării este instabilitatea politică. Aceste diferențe arată că percepțiile despre criza principală a României variază în funcție de poziția socială, de vârstă și de opțiunea electorală.
Priorități economice și politice diferite
La întrebarea privind măsurile prioritare pentru următoarele șase luni, sondajul surprinde și alte clivaje. Creșterea salariilor și pensiilor este susținută mai ales de votanții PSD și AUR, de femei, de persoanele între 30 și 44 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din urbanul mic și din mediul rural.
Reducerea taxelor este indicată mai frecvent de votanții AUR, de femei, de persoanele între 18 și 44 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din urbanul mic. În schimb, atragerea fondurilor europene este preferată mai ales de votanții PNL și USR, de persoanele cu educație superioară, de locuitorii din Capitală și din urbanul mare, precum și de angajații din sectorul public.
Reducerea cheltuielilor statului este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de persoanele cu educație superioară, de locuitorii din București și de angajații din sectorul privat. Combaterea evaziunii fiscale este menționată mai des de votanții PNL și USR, de bărbați, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu educație superioară și de locuitorii din Capitală și din urbanul mare.
În ansamblu, sondajul INSCOP arată că românii privesc simultan spre două direcții: corectarea problemelor structurale ale statului și ameliorarea imediată a situației economice. Pentru partidele politice, această combinație rămâne relevantă, deoarece pune presiune atât pe agenda anticorupție, cât și pe politicile de venituri și cheltuieli publice.
Chiar dacă rezultatele nu oferă o soluție în sine, ele indică limpede ce teme domină așteptările publice: integritatea instituțiilor, puterea de cumpărare și capacitatea statului de a răspunde rapid la nemulțumirile sociale.
Concluzie: sondajul sugerează că, dincolo de diferențele dintre electoratul partidelor, corupția și presiunea economică rămân cele două repere majore ale percepției publice asupra României.
