România a fost prima țară din Europa care a lansat un sistem de certificare a destinațiilor ecoturistice bazat pe standarde internaționale, a declarat ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, la conferința de închidere a proiectului „Mystical Danube – Green and Mystical Danube Storytelling Route”, potrivit Economedia.ro. Mesajul oficialului vine într-un moment în care turismul durabil este prezentat tot mai des nu doar ca instrument de promovare, ci ca mecanism de dezvoltare locală, capabil să lege patrimoniul, natura și economia comunităților mici.
România își consolidează poziția în ecoturismul european
Potrivit ministrului, sistemul de certificare evaluează modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică, protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural. În viziunea prezentată la eveniment, certificarea nu funcționează doar ca o etichetă de recunoaștere, ci ca un cadru de lucru care încurajează parteneriate între administrație, mediul privat, organizații și comunități locale.
Șapte destinații certificate și un model care se extinde
Irineu Darău a spus că România are în prezent șapte destinații ecoturistice certificate, de la Maramureș la Harghita și de la Hunedoara la Neamț. Lista indică o distribuție geografică relativ largă, semn că modelul nu este limitat la o singură regiune și că poate fi aplicat în contexte locale diferite.
Dincolo de formularea oficială, miza acestor certificări pare să fie una practică: păstrarea echilibrului dintre atragerea vizitatorilor și protejarea resurselor care dau valoare unei destinații. În turism, acest echilibru este adesea fragil. Acolo unde presiunea economică devine prea mare, autenticitatea se poate eroda rapid; acolo unde protecția este insuficientă, resursele naturale și culturale se degradează. Modelul ecoturistic încearcă tocmai să evite această ruptură.
PNRR și finanțarea pentru organizațiile de management al destinației
Oficialul a mai spus că statul a deblocat finanțarea din PNRR pentru Organizațiile de Management al Destinației. În prezent, există 41 de proiecte admise, cu o alocare totală de 41 de milioane de lei. Aceste resurse sunt prezentate de minister ca un sprijin important pentru dezvoltarea destinațiilor turistice și pentru consolidarea unor structuri locale care pot coordona mai bine promovarea și administrarea unei zone.
În logica prezentată de minister, investițiile nu vizează doar infrastructura în sensul clasic, ci și capacitatea unei comunități de a-și organiza oferta turistică, de a-și spune povestea și de a transforma patrimoniul existent într-un avantaj economic. Această abordare este relevantă mai ales pentru zonele mai puțin cunoscute, unde turismul poate deveni o sursă de venit fără a depinde exclusiv de proiecte mari sau de dezvoltări agresive.
Proiectul Dunării și rolul comunităților locale
Conferința internațională „Routes Connecting People”, organizată marți la Palatul Parlamentului de MEDAT, a marcat finalizarea proiectului „Mystical Danube – Green and Mystical Danube Storytelling Route”, derulat între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2026. Proiectul a fost finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Interreg Regiunea Dunării 2021–2027, iar bugetul total alocat a fost de 1,9 milioane de euro. Contribuția MEDAT a fost de 153.000 de euro, restul finanțării provenind din fonduri europene și naționale.
Inițiativa a fost dezvoltată într-un parteneriat transnațional care reunește instituții din nouă țări dunărene: România, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Muntenegru, Ungaria și Bulgaria. În România, proiectul a fost implementat în județul Călărași și în sud-vestul județului Constanța, în localitățile Ostrov, Lipnița, Ion Corvin, Aliman, Rasova, Adamclisi și Băneasa.
În zona-pilot, urmează să fie amenajat un punct de informare pentru ruta „Green and mystical Danube storytelling” în incinta viitorului port turistic Călărași. Potrivit prezentării ministeriale, acest punct va avea rol de interpretare, de conectare a turiștilor cu povestea rutei și de promovare a ofertelor turistice locale.
Ce spune această strategie despre turismul românesc
Declarațiile ministrului conturează o schimbare de perspectivă: turismul nu mai este descris doar ca industrie sezonieră, ci ca un ecosistem economic. În această logică, succesul nu se măsoară doar în numărul de vizitatori, ci și în felul în care beneficiile rămân în comunitate, cum sunt protejate resursele și cât de bine este integrată identitatea locală în oferta turistică.
România are, în mod evident, atuuri greu de replicat: Dunărea, Delta, satele tradiționale, patrimoniul cultural și peisajele naturale. Întrebarea esențială este dacă aceste resurse vor fi gestionate consecvent, cu reguli clare și cu investiții care să susțină comunitățile, nu doar să atragă atenția de moment. În ecoturism, diferența dintre promisiune și rezultat se vede în timp: în calitatea locurilor, în veniturile locale și în capacitatea unei destinații de a rămâne vie fără să se consume prea repede.
Mesajul transmis de MEDAT și de proiectul de pe Dunăre sugerează că România încearcă să își construiască tocmai acest tip de maturitate: mai puțină improvizație, mai multă coordonare și o folosire mai atentă a patrimoniului deja existent. Dacă această direcție va fi menținută, ecoturismul ar putea deveni nu doar o temă de promovare, ci una dintre puținele politici capabile să lege dezvoltarea locală de protecția pe termen lung a locurilor care o fac posibilă.
