CSAT a analizat, luni, varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare a țării și alte documente, între care evaluarea privind riscurile, amenințările şi vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, arată un comunicat oficial difuzat luni seară, după reuniunea acestui organism.
„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor, și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, arată CSAT.
În ceea ce privește Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, aceasta va fi prezentată de către președintele României în Parlament, urmând a fi dezbătută și votată în ședință comună a celor două Camere, scrie antena3 CNN.
CSAT: Strategia Națională de Apărare exprimă viziunea președintelui țării
„Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă.
O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către președintele României în Parlament (…)
Strategia exprimă viziunea președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public”, se spune în comunicatul CSAT.
„În actualul context regional şi internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității şi integrității teritoriale ale țării (…)
De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României şi accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare şi programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO şi UE”, menționează CSAT.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării: Va fi nevoie de creșterea numărului de militari activi și rezerviști
„Aceste proiecte vor aduce beneficii economice şi tehnologice interne generate prin mecanisme de offset şi cooperare industrială.
Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale şi angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE şi al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi şi de rezerviști bine pregătiți”, se mai spune în documentul citat.
CSAT precizează că „definirea, proiectarea şi dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, venerabilitățile interne şi tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum şi noile ținte de capabilități”.
Parlamentul propune ca președintele să vină miercuri în plenul reunit
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Natalia Intotero, a anunțat luni, că în cursul serii va fi convocată reuniunea Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputatelor, pentru stabilirea etapelor de adoptare a Strategiei Naționale pentru Apărare a Țării.
”Vom propune pentru ziua de miercuri prezentarea acestei strategii din partea domnului președinte Nicușor Dan în plenul celor două Camere.
În paralel, până miercuri, această strategie va fi trimisă comisiilor de specialitate pentru dezbatere şi pentru realizarea proiectului de hotărâre, urmând ca miercuri, după prezentarea acestei strategii de către Nicușor Dan, ședința plenului comun a celor două camere să continue cu dezbaterea şi adoptarea Strategiei”, a precizat ea.
Ultima ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan a avut loc la sfârșitul lunii septembrie.
Cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării
CSAT e condus de președinte, iar din acest for fac parte premierul, ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate naţională, adică Cristian Diaconescu și secretarul CSAT.
