Primăria Craiova a pus în consultare publică un proiect de regulament care schimbă modul în care este administrată taxa specială de salubrizare. Miza principală nu este creșterea taxei, ci identificarea mai exactă a persoanelor care datorează plata și a celor care folosesc efectiv un imobil.
Primăria mută accentul de la declarație la verificare
Potrivit documentului, taxa pentru utilizatorii casnici rămâne în 2026 la 22 de lei pe persoană pe lună, același nivel stabilit și pentru 2025. Pentru utilizatorii noncasnici care beneficiază de serviciu fără contract, cuantumul rămâne de 527 de lei pe metru cub. Consultarea publică este deschisă până la 3 octombrie 2026.
Un registru fiscal pentru fiecare imobil
Cea mai importantă schimbare propusă este crearea unui Registru fiscal al imobilelor. În loc ca evidența să se bazeze doar pe declarațiile depuse punctual de contribuabili, fiecare imobil ar urma să aibă o fișă unică, cu proprietari, utilizatori, istoricul modificărilor, declarațiile depuse și actele fiscale emise.
În practică, acest lucru ar putea face mai ușoară urmărirea situațiilor în care o locuință este închiriată, dată în comodat sau folosită de alte persoane decât proprietarul. Regulamentul actual prevedea deja obligația de declarare a persoanelor care beneficiază de serviciul de salubrizare, precum și depunerea unei declarații rectificative atunci când numărul acestora se modifică. Noutatea este gradul mult mai mare de centralizare și automatizare.
CNP-uri, corelări de date și semnale automate
Proiectul cere ca declarația de impunere să includă numele, prenumele și CNP-ul fiecărei persoane care utilizează efectiv imobilul, împreună cu perioada de utilizare. Motivul invocat în document este că identificarea prin CNP permite corelarea cu alte evidențe ale administrației.
În paralel, municipalitatea pregătește un sistem informatic integrat care să identifice automat neconcordanțele. Printre situațiile vizate se află imobile fără contribuabili înregistrați, diferențe între numărul utilizatorilor și alte baze de date, persoane care folosesc imobile fără declararea obligației fiscale, sedii sau puncte de lucru nedeclarate și cazuri de dublă impunere.
Documentele Primăriei arată însă și o limită importantă: sistemul poate semnala problemele, dar decizia fiscală rămâne la organul fiscal, după validarea de către persoana desemnată. Cu alte cuvinte, tehnologia nu înlocuiește funcționarul, ci îi oferă un instrument de control mai amplu.
Integrare cu ProTAXI și GIS Urbanism
Direcția în care merge administrația locală este susținută și de proiectul „Sistem Informatic Integrat pentru Digitalizarea Proceselor în cadrul Primăriei Municipiului Craiova”, cod SMIS 322659. Contractul de finanțare a fost semnat la 31 iulie 2024, iar implementarea este prevăzută până la 30 septembrie 2027.
Documentația tehnică menționează explicit interoperabilitatea cu DocManager, ProTAXI, SMIS, GIS Urbanism și alte sisteme. ProTAXI este prezentat ca un punct central al colectării informațiilor financiare ale Primăriei Craiova, cu o bază de date care depășește 200 GB. În acest context, taxa de salubrizare nu mai apare ca o obligație izolată, ci ca parte dintr-o infrastructură fiscală mai largă, în care datele pot fi comparate și corelate mai rapid.
Diferența dintre beneficiari și contribuabili devine indicator
Un element relevant din proiect este obligația mai multor structuri ale municipalității și a operatorului de salubritate de a transmite lunar, în format electronic structurat, informații care pot duce la nașterea, modificarea sau încetarea obligației fiscale. În plus, diferența dintre numărul beneficiarilor pentru care se face decontarea către operator și numărul contribuabililor înregistrați ar urma să devină indicator de performanță, raportat trimestrial primarului.
Textul nu oferă însă o cifră publică privind această diferență în prezent. Tocmai de aceea, noul regulament pare să fie și un test de transparență administrativă: cât de mare este, de fapt, distanța dintre realitatea din teren și evidența fiscală a orașului?
Impunere din oficiu și sancțiuni mai clare
Proiectul păstrează posibilitatea impunerii din oficiu. Dacă pentru un imobil rezidențial sau mixt numărul utilizatorilor nu poate fi stabilit pe baza informațiilor disponibile, regulamentul prevede estimarea a trei persoane. Dacă nu există niciun utilizator declarat, taxa poate fi stabilită din oficiu pentru cel puțin o persoană, până la clarificarea situației reale.
Totodată, sunt prevăzute sancțiuni distincte pentru întârzierea depunerii declarației, nedepunerea ei, necomunicarea modificărilor și declararea unor date nereale sau incomplete. Cea mai mare amendă propusă ajunge la 3.000 de lei și vizează inclusiv declararea unui număr de persoane inferior celui care utilizează efectiv imobilul ori folosirea unor documente nereale pentru suspendarea sau încetarea obligației.
În cazul utilizatorilor noncasnici, proiectul menține logica tarifării prin contract, dar prevede că firmele care beneficiază de serviciu fără contract vor datora taxa pentru întreaga perioadă în care au folosit serviciul. Încheierea ulterioară a contractului nu șterge obligația acumulată anterior.
Ce se schimbă, de fapt, pentru craioveni
La nivel de principiu, noul regulament nu schimbă acum suma plătită de populație. Schimbarea reală este în modul în care Primăria Craiova își construiește baza de contribuabili și în felul în care verifică cine locuiește, cine folosește imobilul și cine trebuie să plătească taxa de salubrizare.
Într-un oraș în care mobilitatea locuirii, închirierea și utilizarea informală a spațiilor sunt tot mai frecvente, un astfel de mecanism poate reduce zonele gri ale administrării fiscale. În același timp, el ridică o întrebare legitimă despre echilibrul dintre eficiența colectării și povara birocratică asupra cetățenilor. Consultarea publică până la 3 octombrie 2026 va arăta dacă administrația locală reușește să convingă prin claritate și proporționalitate, nu doar prin instrumente de control.
În esență, Craiova nu anunță o taxă mai mare, ci o administrație mai atentă la cine beneficiază de serviciu și cine rămâne, până acum, în afara evidenței. Iar această diferență poate spune multe despre felul în care funcționează orașul dincolo de hârtii.
