Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de creştini Mântuitorul lumii.
În această zi se face pomenire de sfintele și mântuitoarele Patimi ale lui Iisus Hristos. Este ultima vineri din Postul Paștilor și, potrivit tradiției, este o zi de post negru.
Tradiții în vinerea Patimilor
Conform tradiției, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici și nici să folosești oțet, pentru că, pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele lui au fost udate cu oțet, potrivit crestinortodox.ro.
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se oficiază niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din strămoși se știe că prin scoaterea Sfântului Epitaf se retrăiește coborârea de pe cruce a lui Hristos şi pregătirea trupului acestuia pentru înmormântare.
Se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul și șalele în cursul anului, iar, dacă își șterg ochii cu marginea epitafului, nu vor suferi de dureri de ochi.
În această zi de vineri, seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Așezarea pe Sfânta Masă reprezintă înhumarea Domnului.
Unii obișnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile și dihaniile să nu se apropie de casă și de pomi.
În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activități asemănătoare. Această zi mai poartă și numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodește. În această zi nu se sacrifică păsări și animale.
