Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus.
Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Există o lungă perioadă din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informaţii, dar se cunoaşte faptul că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice. Mânca miere de albine şi lăcuste, şi se îmbrăca în haine din păr de cămilă cu cingătoare de piele.
Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii drept Mesia şi Fiul lui Dumnezeu după ce l-a botezat în râul Iordanului.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie, se ştie că Irod Antipa, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus.
Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului drept răsplată.
Legende despre capul Sfântului Ioan Botezătorului
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi A două aflare a capului sunt sărbătorite pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-şi numele de Inochentie.
Tradiţii şi obiceiuri
În această zi, tradiţia cere să nu se consume vin roşu şi nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În ceea ce priveşte varza, aceasta nu se mănâncă pentru că tradiţia spune că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului.
De asemenea, nu se mănâncă fructe, legume şi alte alimente rotunde ce amintesc de forma capului Sfântului Ioan Botezătorul, nu se mănâncă pe farfurii sau platouri pentru că aduc aminte de platorul pe care a stat capul.
Nu se folosesc obiecte tăioase, nu se dansează şi nu se practică sporturi cu mingea.
Una dintre cele mai respectate tradiţii este practicarea postului negru.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea care încheie anul bisericesc în calendarul ortodox român.
