Tradiția punerii grâului la încolțit cu ocazia Sfântului Andrei este un obicei rădăcinat în cultura românească, fiind considerat un ritual sacru pentru atragerea norocului și prosperității în casele oamenilor.
Tradiția constă în punerea boabelor de grâu la înmuiat în apă în seara zilei de 29 noiembrie, în noaptea Sfântului Andrei. A doua zi, pe 30 noiembrie, boabele de grâu sunt plasate pe un șervet umed sau în pământ, într-un recipient sau pe o farfurie.
De ce se pune grâu la încolțit
Acestea sunt lăsate să germineze și să crească până în ajunul Crăciunului, când vârful verde al grâului încolțit este utilizat pentru a decora masa de sărbători.
Obiceiul are o semnificație profundă transmisă din vremuri străvechi. Grâul, simbol al vieții și fertilității, este asociat cu renașterea și începutul unui nou ciclu. Se crede că grâul încolțit aduce în casă noroc, belșug și sănătate.
Sfântul Andrei, sărbătorit în ziua de 30 noiembrie, marchează începutul tradițiilor premergătoare Crăciunului, iar punerea grâului la încolțit este o expresie a credinței românilor în binecuvântarea și protecția divină în noul ciclu al anulu, potrivit Adevărul.ro.
Tot grâul le aduce fetelor ursitul în vis. Potrivit tradiției, fetele care vor să viseze cu cine se vor mărita trebuie să pună la încolțit exact 41 de boabe de grâu.
Ce să faci de Sfântul Andrei să ai noroc
Românii au multe tradiții de sărbători. Una dintre cele mai așteptate este cea în care este sărbătorit Sfântul Andrei. În această zi, dar și în ajunul praznicului este bine, conform tradiției populare, să faci neapărat unele lucruri. Astfel vei avea mult noroc și belșug tot anul.
În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţa fiarelor pădurii.
Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii.
Toate muncile bucătăriei, începând de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncărurilor, trebuie terminate înainte de miezul nopţii.
Pieptenele devine, de asemenea, obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun. Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a două zi înainte de miezul nopţii.
Dinții pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi, de aceea, trebuie pus sub sfoară, bine legat, lângă celelalte obiecte casnice tăioase, scrie Libertatea.
Aceste obiceiuri sunt ținute mai ales în satele din Maramureş, iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
