Ca toate experimentele noi, pedepsirea colectivă a Rusiei pe plan economic este un salt în necunoscut, scrie jurnalistul Derek Thompson pentru revista americană The Atlantic. Acesta spune că putem anticipa echivalentul „primăverii arabe”, dar pe plan mondial.
În decurs de câteva zile, Statele Unite, Europa și alte state au exclus Rusia de pe scena mondială, izolând a 11-a cea mai mare economie din punct de vedere financiar, comercial și cultural.
SUA și Europa au înghețat activele străine deținute de banca centrală a Rusiei, afectând capacitatea acesteia de a-și stabiliza moneda. Companiile private, printre care Apple, Netflix, Adidas și BP, au decuplat piața rusă, iar americanii au luat măsuri pentru a interzice importurile de petrol rusești. Ligile sportive, festivalurile de film și alte instituții culturale au alungat concurenții ruși. McDonalds își închide francizele din Rusia.
Multe dintre aceste măsuri sunt fără precedent pentru o țară de talia Rusiei. În mod colectiv, ele reprezintă un experiment mondial radical de răzbunare morală, scrie The Atlantic.
Dacă Vladimir Putin a căutat să extindă imperiul rus prin hard power (cu ajutorul forței militare, n.red.), el a reușit exact opusul: reducerea Rusiei printr-o manifestare fără precedent a puterii soft globale (diplomatice. n.red.).
Pe drum spre recesiune
Consecințele imediate sunt deja uluitoare. De ambele părți ale acestei noi perdele de fier, prețurile materiilor prime cresc vertiginos, iar indicatorii economici scad. Petrolul este la maxime istorice.
Acesta este doar începutul. Ca toate experimentele noi, pedeapsa colectivă aplicată Rusiei este un salt în necunoscut. Nu putem şti sigur cât timp vor dura aceste măsuri sau ce fel de consecințe nedorite ar putea crea.
O luptă globală pentru alimente
Ucraina și Rusia hrănesc lumea. Acestea reprezintă aproximativ 30% din exporturile globale de grâu, împreună cu 20% din porumb și 80% din exporturile globale de ulei de floarea-soarelui. Mai multe țări, inclusiv Egipt, Turcia, Bangladesh, Sudan și Pakistan, importă jumătate sau mai mult din grâul pe care îl consumă din Rusia sau Ucraina.
Rusia și Belarus sunt, de asemenea, mari exportatori de îngrășăminte. Creșterea prețurilor la îngrășăminte ar putea perturba culturile, pe lângă faptul că poate duce la creşterea prețului pâinii.
Multe din țările care depind cel mai mult de Rusia și Ucraina pentru importuri au anticipat potențialul de întrerupere a comerțului și au stocat suficient grâu și porumb pentru a se descurca timp de câteva luni. Însă riscul pe termen lung al instabilității politice nu poate fi trecut cu vederea.
Mai multe analize ale revoltelor populare din 2011 care au răsturnat guvernele Tunisiei și Egiptului în timpul „primăverii arabe” au sugerat că acestea porniseră de la o creștere a prețurilor la alimente, în special la cereale. Războiul dintre două ţări foarte importante pe plan alimentar va perturba şi mai mult prețurile.
Ultimele săptămâni au demonstrat deja forța cascadelor sociale, unde ceea ce a început ca o sancțiune financiară împotriva Rusiei a devenit un boicot mondial al acesteia. Imaginați-vă o cascadă socială alimentată nu numai de justiţie morală, ci și de foame.
