Ungaria a descris Rusia drept o „amenințare pentru Europa și ordinea globală” în directivele pregătite pentru delegația sa la Adunarea Generală a ONU de luna viitoare, potrivit SpotMedia.ro, care citează Kiev Independent. Formula marchează o schimbare vizibilă de poziție la Budapesta, într-un moment în care noul guvern încearcă să se distanțeze de moștenirea politică a lui Viktor Orban, cunoscut pentru relația sa apropiată cu Moscova.
O schimbare de ton cu miză politică mare
Documentul menționează explicit că Ungaria „condamnă agresiunea militară rusă” și sprijină „pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”. În aceeași formulare, Rusia este prezentată ca un risc nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea europeană și pentru ordinea internațională.
De la apropierea de Moscova la o linie mai pro-europeană
Schimbarea vine după victoria lui Peter Magyar în alegerile de la începutul acestui an, în urma cărora Viktor Orban a pierdut puterea. În ultimii ani, Orban a fost considerat unul dintre liderii europeni cei mai apropiați de Rusia, iar Budapesta a fost adesea percepută ca un actor dificil în dosarele legate de Ucraina și de sancțiunile împotriva Kremlinului.
Noul guvern pare însă să fi adoptat o abordare mai apropiată de poziția majorității statelor europene. În locul ambiguității diplomatice care a definit frecvent politica externă a Ungariei, documentul pentru ONU sugerează o repoziționare clară, cel puțin la nivel declarativ. În contextul războiului din Ucraina, astfel de formulări au greutate nu doar simbolică, ci și politică: ele indică felul în care un stat își vede propriile riscuri de securitate și alianțele strategice.
Semnale de detensionare între Budapesta și Kiev
În ultimele săptămâni, Budapesta și Kievul au făcut pași de conciliere. Pe 19 august, ministrul de Externe Andrii Sybiha a salutat decizia Ungariei de a închide o anchetă privind spălarea de bani care viza un transport bancar ucrainean din primăvara acestui an. Sybiha a spus atunci că „miza pe retorica antiucraineană pentru câștiguri interne nu aduce nimic altceva decât înfrângere politică și rușine”.
Autoritățile ungare confiscaseră în martie două vehicule bancare care călătoreau din Austria spre Ucraina și transportau numerar și aur în valoare de aproximativ 82 de milioane de dolari, susținând că investighează o schemă de spălare de bani. Ulterior, noul guvern a anulat oficial și o interdicție de nouă luni asupra presei ucrainene, impusă de fosta administrație Orban, potrivit unei postări din 19 iunie a ministrului ungar pentru Relații Sociale și Cultură, Zoltan Tarr.
Ce poate însemna pentru regiune
Schimbarea de discurs a Budapestei nu rezolvă automat tensiunile dintre Ungaria, Ucraina și restul Europei, dar arată că politica externă a unui stat poate fi remodelată rapid atunci când se schimbă conducerea. În cazul Ungariei, diferența dintre vechea și noua linie este importantă tocmai pentru că vine dintr-o țară care a avut, mult timp, un rol de frână în consensul european privind Rusia.
După ce un acord între Kiev și Budapesta a depășit un obstacol important în iunie, toate cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde deschiderii primului capitol al negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova. În acest context, mesajul transmis acum de Ungaria la ONU poate fi citit ca un semn că unele dintre blocajele politice din regiune încep să se miște, chiar dacă drumul rămâne lung și fragil.
Rămâne de văzut dacă această repoziționare va deveni o linie constantă a politicii externe ungare sau doar un episod de tranziție. Dar, pentru moment, formularea despre Rusia ca „amenințare” spune mai mult decât o simplă schimbare de vocabular: indică o reașezare a priorităților într-o Europă în care războiul din Ucraina continuă să redefinească alianțe, reflexe și limitele diplomației.
