Comisia Europeană a transmis că a primit scrisoarea prin care două dintre cele mai influente familii politice europene cer blocarea a 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, în contextul disputei legate de amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz. Executivul european a precizat, într-un răspuns pentru HotNews, că va reveni cu un răspuns în timp util.
Comisia Europeană confirmă primirea scrisorii privind România în cazul Dominic Fritz
Mesajul Comisiei nu validează cererea politică formulată de președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, și de lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, dar arată că subiectul a intrat deja în circuitul formal al instituției. În același timp, Comisia a indicat că legea privind integritatea va fi analizată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, cerere care nu a fost încă depusă de autoritățile române.
Ce cer PPE și Renew
Scrisoarea, datată luni, 24 august, și consultată de Politico, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să clarifice că fondurile nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la modificările legislative care ar duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Potrivit documentului, semnatarii susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului ar încălca legislația Uniunii Europene și Constituția României.
Weber și Hayer afirmă, de asemenea, că amendamentul ar fi folosit pentru a-l viza în mod deliberat pe Fritz. În scrisoare, cei doi cer Comisiei să transmită un semnal înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea și înainte de termenul-limită de 31 august pentru reformele necesare deblocării fondurilor europene.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a spus Valérie Hayer pentru Politico. Manfred Weber a susținut, la rândul său, că dacă o legislație este concepută pentru a elimina un adversar politic și fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, atunci problema ține de statul de drept.
Poziția Comisiei și miza procedurală
În răspunsul transmis HotNews, Comisia a subliniat că, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, serviciile sale poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru a sprijini implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență până la termenul-limită de 31 august 2026. Oficialii europeni au precizat că, în acest moment, nu pot oferi alte comentarii.
Formula aleasă de Bruxelles sugerează o abordare prudentă: instituția confirmă primirea sesizării, dar evită să intre într-o dispută politică înainte de evaluarea formală a ultimei cereri de plată. În practică, asta înseamnă că presiunea publică exercitată de PPE și Renew nu produce, deocamdată, o decizie de blocare sau o poziție tranșantă din partea Comisiei.
Totuși, faptul că executivul european a menționat explicit evaluarea legii privind integritatea în ultima cerere de plată arată că dosarul nu este tratat ca un simplu conflict intern românesc. El se intersectează cu mecanismele de condiționalitate ale fondurilor europene și cu sensibilitățile tot mai mari ale Bruxelles-ului față de statul de drept în statele membre.
Un dosar cu ecouri politice mai largi
Cazul are și o dimensiune politică internă. PPE este familia politică a PNL, iar Renew este familia politică a USR, formațiuni care au interes direct în modul în care este percepută disputa de la București. În același timp, scrisoarea îi atribuie PSD intenția de a-l viza pe Fritz, o acuzație care, în absența unei decizii finale a Comisiei sau a unei clarificări juridice definitive, rămâne o interpretare politică și nu un fapt stabilit.
Amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz a fost deja declarat constituțional de Curtea Constituțională, iar legea se află din nou în Parlament pentru alte modificări cerute de CCR. Dacă actul normativ va fi promulgat de președintele Nicușor Dan, Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei, potrivit informațiilor din materialul consultat.
Dincolo de disputa punctuală, episodul arată cât de ușor poate deveni o chestiune de drept administrativ sau electoral un test pentru relația dintre politica națională și mecanismele europene de finanțare. Pentru România, miza nu este doar una bugetară, ci și una de credibilitate instituțională: orice semnal de tensiune pe tema statului de drept poate complica negocierile tehnice din jurul PNRR, chiar și atunci când Comisia evită să se pronunțe public în termeni categorici.
În acest moment, cheia rămâne la intersecția dintre procedura europeană, decizia politică de la București și forma finală a legii. Până la răspunsul oficial al Comisiei și până la eventualele modificări interne, cazul Dominic Fritz rămâne un dosar deschis, cu implicații care depășesc cu mult Timișoara.
